A trecut aproape o săptămână de la discuția purtată de reprezentanții Sindicatului ,,Valahia’’ Târgoviște cu premierul Ludovic Orban pe tema lichidării Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște, singura unitate din România care mai putea să producă oțel beton, iar până în momentul de față nu s-a întâmplat încă nimic! Sindicaliștii încă așteaptă un răspuns de la premier, care i-a rugat să aibă răbdare câteva zile, dar și de la Ministerul Economiei care a început să analizeze situația tuturor creanțelor pe care COST le are către statul român. Problema este că s-a intensificat acțiunea de tăiere a combinatului sau mai bine spus a ceea ce a mai rămas din el, pentru că o firmă din București demontează utilaje din secțiile de producție care ulterior sunt încărcate pe o platformă… și scoase din județ. În tot acest timp, salariații combinatului primesc preavize de concediere, iar cei care solicită o simplă adeverință sau vreo situație de care au mare nevoie sunt umiliți și ținuți cu orele pe la porțile combinatului.
,,A rămas ca Ministerul Economiei să analizeze situația creanțelor totale ale Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște și să sperăm că vom avea în sfârșit o intervenție a statului în sensul de a-și converti creanța de la COST în acțiuni. Până nu vom primi un răspuns oficial… Ne-a rugat premierul Ludovic Orban să mai așteptăm câteva zile să aibă o discuție și cu președintele, să convoace cumva și CSAT sau să dea o hotărâre în sensul acesta. Deocamdată suntem într-o fază de aștepatre. Eu încă sper că se poate rezolva fără niciun fel de problemă, numai să existe voință politică. Așteptăm un răspuns de la Ministerul Economiei și un răspuns de la premierul Orban. Cu premierul ne-am întâlnit luni, 17 august și pănă azi nu am primit niciun răspuns. I-am rugat pe colegii de la București să țină legătura direct cu Ministerul Economiei, ei mi-au spus că țin legătura și că acum cei de la Ministerul Economiei sunt în analiza tuturor creanțelor COST, inclusiv a celor strânse, acumulate în perioada de observație…
În altă ordine de idei în continuare se dau dispoziții de concediere, salariații sunt în preaviz, se păstrează doar câțiva… Acolo avem o firmă din București, din ce știu eu, care demontează utilaje din secțiile de producție pe care le încarcă pe platforme și le duc undeva în București, într-o hală. Dar operațiunea asta nu se face cu salariații noștri, o fac cu salariații altei firme, deci în continuare se descompletează ulilajele și se duc la păstrare… prin alte locuri. Oricum nu poate intra nimeni în combinat, nici măcar salariații care au o problemă de rutină… să se ducă până la CAR. Este ca o fortăreață plină de bălării și de copaci crescuți pe unde au dărâmat secțiile de producție. Pentru obținerea unei simple adeverințe, salariații sunt umiliți și ținuți la poartă, fac cerere și o lasă acolo după care se întorc să primească adeverința, stau cu orele la poarta societății, de la poartă se mai dă câte un telefon la cei care mai sunt pe acolo. Este un fel de umilință perpetuă care nu se mai termină. Oamenii au diverse probleme, unul are nevoie de o adeverință, altul de o situație. Adică să-l ții pe om la poartă, să-l pui pe portar să sune, iar acesta să spună ,,nu am ce-ți face pentru că nu răspunde nimeni în niciun birou’’. E o situație jenantă!’’, ne-a semnalat președintele Sindicatului ,,Valahia’’ Târgoviște, Nicolae Dragodănescu.