Creştinii ortodocşi de rit vechi vor sărbători Crăciunul pe data de 7 ianuarie, iar trecerea în noul an în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie după calendarul Iulian. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Pentru majoritatea ucrainenilor, ruşilor, lipovenilor şi sârbilor din România şi nu numai, sărbătorile de iarnă sunt motiv de petrecere ca în basme şi asta pentru că distracţia se ţine lanţ. Aceştia respectă calendarul Iulian în celebrarea Crăciunului şi Anului Nou, dar nu se feresc să ia parte la mesele îmbelşugate de Crăciun pe data de 25 decembrie sau să ciocnească un pahar de şampanie şi pe data de 31 decembrie alături de prietenii lor care petrec atunci Revelionul .
În staţiunile de pe Valea Prahovei locurile au fost rezervate din timp de către turiştii străini care doresc să întâmpine noul an pe meleagurile româneşti. O parte dintre aceştia au sosit în România cu o săptămână înainte pentru a sărbători aici şi Crăciunul pe rit vechi. Printre petrecăreţii care au luat cu asalt această zonă cei mai mulţi sunt ucraineni şi moldoveni. Aceştia au fost primiţi de gazde cu ţuică fiartă şi coroniţe din crengi de brad la uşile camerelor. De pe masa de Revelion nu vor lipsi preparatele din carne de porc, vinul fiert şi cozonacii, dar şi preparate speciale cum sunt clătitele cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare.