Munca la negru- o afacere “profitabilă”!

Valurile de scumpiri, facturile din ce în ce mai mari şi traiul greu din ultimul timp îi determină pe mulţi oameni să caute mijloace mai rapide pentru a câştiga bani. Astfel că, deşi AJOFM Dâmboviţa a pus la bătaie numeroase locuri de muncă atât pentru muncitorii calificaţi, cât şi pentru cei care nu au o calificare, tot mai multe persoane optează pentru munca la negru. Motivul principal pe care aceştia îl invocă este faptul că obţin banii mai uşor decât dacă s-ar angaja cu acte în regulă.

În satele dâmboviţene, cu precădere,  foarte mulţi adoptă munca la negru din cauza că nu îşi permit să se deplaseze la un loc de muncă în oraş, motivând că transportul este foarte scump, maşinile nu opresc întotdeauna şi sunt penalizaţi pentru întârzieri. Aceştia mai spun că au nevoie de bani iar modul de plată al angajatorilor, fie o dată, fie e două ori pe luna, avans şi lichidare, nu este convenabil şi nu-i ajută să facă faţă cheltuielilor. Costurile ridicate ale produselor şi nevoia de a-şi întreţine familia i-a determinat pe oameni să accepte sume mai mici dar plătite pe loc chiar dacă efortul este destul de mare. Printre opţiunile acestora se numără muncile agricole pentru care sunt plătiţi cu o sumă de 50 de lei dar şi în construcţii unde sunt plătiţi ca zilieri. Munca grea şi situaţia incertă, aceste îndeletniciri fiind temporare, dar nici amenzile primite pentru această formă de activitate, nu îi împiedică să renunţe la un serviciu stabil pentru munca la zi.

 Potrivit ITM Dâmboviţa, între dezavantajele muncii “la negru” pentru angajat menţionăm următoarele:

– nu beneficiază de salariul minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime, condiţii de muncă;

– nu beneficiază de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă;

– nu i se plăteşte diurnă pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport;

– nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;

– nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă cum sunt: indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parţial gratuit şi reabilitare profesională;

– nu se acordă ajutorul de deces;

– nu beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită sau compensată; nu se bucură de drepturile protective privind securitatea şi sănătatea în muncă, de echipament de lucru şi protecţie şi alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie de specificul activităţii;

– nu beneficiază de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;

– nu i se plătesc tichete de masă;

Există consecinţe negative şi pentru angajator precum amenzile contravenţionale, răspunderea civilă şi răspunderea penală.

 

 


Valeriana

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro