Lecție de viață, de la o dâmbovițeancă octogenară!

„E verde mămică sau e roșu?”, m-a întrebat astăzi o bătrânică la o trecere de pietoni din Târgoviște. Era încărcată de sacoșe și vroia să traverseze regulamentar, dar vederea slabă o împiedica să facă acest lucru. ”Este roșu!”, i-am răspuns, iar bătrâna, profitând de răgazul oferit de semaforul electric, se întoarce la mine și mă întreabă ”Nu vrei să cumperi ciorapi de lână?”. Privirea ageră din ochii femeii m-a îndemnat să o rog să-mi arate ce are de oferit. Bucuroasă că ar putea avea un nou client, bătrânica scoate repede câteva perechi de șoșoni și ciorapi de lână din traistă și mi le arată spunându­-mi ”Sunt din lână bună, călduroși!”, Îmi aleg o pereche, pentru doar 10 lei, după care traversăm pe zebră, în timp ce negustoreasa îmi spune că merg câțiva pași mai în față, într-un loc știut de ea, unde va da foarte repede ciorapii. Merg alături de ea până acolo și așa îi aflu povestea pensionarei. Se numește Alexandrina Budașcu, are 83 de ani și vine o dată pe săptămână la Târgoviște, pentru a vinde ciorapii de lână lucrați de mâna ei, cu 10 de perechea, pentru a face rost de un ban în plus, cu care să-și mai cumpere ce are nevoie, dar și pentru a-i ajuta pe nepoții ei imobilizați la pat. O poveste tristă, cum probabil multe sunt la fiecare pas, dar specială prin exemplul pe care îl oferă eroina ei, o femeie octogenară, care nu cerșește și nu cere, ci muncește, la vârsta la care nu ar trebui să mai facă acest lucru.