Duminica Ortodoxiei la Catedrala din Târgoviște

Cu prilejul Duminicii Ortodoxiei, în ziua de 1 martie 2026, numeroși credincioși, alături de elevi ai Seminarului Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur” și studenți ai Facultății de Teologie și Științele Educației a Universității „Valahia”, au participat la Sfânta Liturghie, săvârșită în Catedrala istorică din Târgoviște de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon.

Din sobor au făcut parte: Pr. dr. Ionuț Adrian Ghibanu, Vicar eparhial, Pr. prof. univ. dr. Marian Vîlciu, Prorector al Universității „Valahia” și Pr. prof. Alin Marian Pleșa, directorul Seminarului Teologic.

Cu această ocazie, a fost citită Pastorala Sfântului Sinod dedicată Duminicii Ortodoxiei, iar în cadrul slujbei a debutat colecta pentru Fondul Central Misionar.

În cuvântul său, Înaltpreasfinția Sa a subliniat că adevărul credinței a fost și rămâne păstrat de Biserica Ortodoxă în toată splendoarea și autenticitatea lui, iar Duminica Ortodoxiei reprezintă triumful dreptei credințe asupra tuturor ereziilor, confuziilor doctrinare și rătăcirilor care au încercat să umbrească adevărul revelat de-a lungul istoriei, fiind un simbol al unității și statorniciei Ortodoxiei.

Înaltul Ierarh a evidențiat rolul icoanelor în viața Bisericii, arătând că ele nu sunt simple elemente decorative ale spațiului sacru, ci mărturii ale prezenței dumnezeiești și repere de sfințenie. În același timp, sfintele icoane constituie o mărturie vizuală a adevărului mântuitor, exprimând prin imagine ceea ce Biserica învață prin cuvânt. Zugrăvirea chipului lui Hristos este posibilă datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, fundamentul întregii iconografii ortodoxe, a subliniat Înaltpreasfinția Sa, amintind că în icoane strălucește lumina harului necreat.

Totodată, Mitropolitul Nifon a reamintit că Biserica Ortodoxă este mama spirituală a neamului românesc, având un rol esențial în formarea și păstrarea identității noastre naționale. Cu acest prilej, Chiriarhul nostru i-a îndemnat pe credincioși la reînnoire sufletească, pocăință și bucurie, în duhul credinței statornice mărturisite totdeauna, pretutindeni și de către toți.