În fiecare an, pe data de 24 februarie românii sărbătoresc Dragobetele, un motiv de veselie şi manifestare a iubirii. În ultimii ani, cei mai mulţi îndrăgostiţi au preluat sărbătoarea americană Valentine’s Day, pe care o petrec de 14 februarie, însă au mai rămas încă şi tradiţionaliştii care astăzi îşi celebrează dragostea şi chiar români care ţin cont de ambele zile.
Cu toate că nu e nevoie de o zi anume în care să-i arăţi persoanei iubite ce înseamnă pentru tine şi să celebrezi dragostea în cuplu, sunt câteva semnificaţii ale sărbătorii Dragobetelui care nu îi lasă pe îndrăgostiţi să o treacă cu vederea.
Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un bărbat chipeş şi iubăreţ. Se spune că acesta oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. În decursul anilor această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se „logodesc” în acestă zi.
De Dragobete se făceau şi încă se fac logodne simbolice pentru anul sau fetele şi băieţii făceau frăţii de sânge. În pădure, fetele strângeau viorele şi tămâioasa, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Femeile aveau grijă să dea mâncare bună orătăniilor din curte, păsarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificată la Dragobete.
În dimineaţa zilei de Dragobete fetele Şi femeile tinere strângeau zăpada proaspată, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinuta pe cap, crezând ca vor avea părul şi tenul frumos tot anul.