Ce pun dâmboviţenii pe masa de Revelion?

Chiar dacă nu vorbim de o zona cu un pronunţat caracter tradiţional, cum sunt regiunile Bucovina şi Maramureş, unde fiecare sărbătoare este marcată de colinde specifice, practici şi obiceiuri aparte, zona Munteniei , unde se află şi judeţul Dâmboviţa, are şi ea farmecul ei. Dâmboviţenii au păstrat unele tradiţii din bătrâni dar au adoptat şi aerul modern. Gospodinele pregătesc din timp preparatele care vor fi aşezate pe masă în noaptea dintre ani. Deşi lista bucatelor este încărcată, câteva dintre acestea au o semnificaţie deosebită şi spun dâmboviţencele, nu trebuie să lipsească în seara de Revelion.

Peştele ocupă un loc de cinste.  Bătrânii spun că dacă mănânci peşte în noaptea dintre ani o să treci mai uşor peste necazuri, iar solzii peştelui aduc noroc. Alţii spun că dacă vei consuma acest produs în noaptea dintre ani, vei fi iute ca peştele tot anul viitor. Nici boabele de struguri nu trebuie să fie omise. Despre semnificaţia lor, părerile sunt împărţite: unii spun că 12 boabe de struguri, înghiţite pe ritmul ultimelor 12 bătăi ale ceasului, înainte de miezul nopţii dintre ani, le vor aduce noroc cu carul, alţii spun că cele 12 boabe semnifică cele 12 luni ale anului viitor şi pentru că boabele sunt rotunde şi pline, aşa vor fişi lunile bogate şi îmbelşugate.

O altă reţetă nelipsită de Revelion pe mesele acestora este salata de boeuf. Deşi nu are o semnificaţie anume pentru dâmboviţeni, această salată este pregătită în fiecare an de gospodine. Acestea ne-au mai spus că o pregătesc şi cu alte ocazii de sărbătoare dar de Revelion este preferată. Am mai aflat şi faptul că legumele şi verdeţurile sunt importante în noaptea dintre ani. Ele sunt semn de prosperitate şi belşug în anul viitor.

Nelipsită din casele tuturor românilor este şampania. Deschisă la miezul nopţii aceasta marchează trecerea în noul an. Se spune că zgomotul produs la deschiderea ei dar şi focul de artificii alungă spiritele rele.