Amenzi de miliarde, aplicate de ITM angajatorilor dâmboviţeni în 2012

Potrivit raportului pentru anul 2012, I.T.M. Dâmboviţa a avut o bogată activitate concretizată prin acţiunile de control efectuate cu scopul de a îndruma şi verifica, totodată, modul în care angajatorii respectă prevederile legislaţiei muncii pe probleme legate de relaţii de muncă şi de securitate şi sănătate în muncă.

În domeniul relaţii de muncă au fost verificaţi 1720 de angajatori din care 474 au fost sancţionaţi cu amenzi în valoare de 2.227.000 de lei.

Un capitol important l-a reprezentat identificarea muncii nedeclarate. În acest scop au fost organizate campanii săptămânale sub denumirea „O zi pe săptămână” în toate domeniile de activitate şi campanii în domenii susceptibile utilizării frecvente a muncii fără forme legale: construcţii, industrie textilă, panificaţie, comerţ, pază, transport, unităţi cu activităţi sezoniere, unităţi de comerţ cu program non-stop.

-150 de angajatori au fost sancţionaţi pentru folosirea forţei de muncă nedeclarate;

-377  de persoane găsite fără forme legale de angajare, din care, pentru 220 s-au încheiat  contracte individuale de muncă;

– valoarea amenzilor pentru munca la negru s-a ridicat la 1.985.000 lei, reprezentând 90% din valoarea totală a amenzilor aplicate.

-14 angajatori au fost trimişi către organele de cercetare penală ca urmare a primirii la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierea contractelor individuale de muncă.

Faţă de anul 2011 numărul persoanelor identificate muncind fără forme legale a fost cu 50% mai mic iar valoarea amenzilor pentru munca la negru a scăzut cu 25%.

Pe lângă practicarea muncii nedeclarate, au fost identificate şi sancţionate încălcări legislative referitoare la: neevidenţierea orelor prestate peste programul normal de lucru, neacordarea repausului săptămânal şi completarea necorespunzătoare a Registrului general de evidenţă a salariaţilor.                                              Din analiza acţiunilor de control s-a constatat o tendinţă de diminuare a timpului de muncă, prin transformarea contractelor individuale de muncă cu normă întreagă în contracte individuale de muncă cu timp parţial, în acest mod frustrând salariaţii de drepturile ce li se cuvin în urma muncii prestate în mod real .

 

Activitatea privind securitatea şi sănătatea în muncă s-a concretizat în efectuarea a 1475 de controale în urma cărora s-au dispus peste 2700 de măsuri de remediere a neconformităţilor constatate şi s-au aplicat amenzi în valoare de  942.000 de lei, în cădere cu 13% faţă de anul 2011.

Pe lângă activităţile planificate, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, au fost organizate campanii de control în unităţi din staţiuni montane, la utilizatori de echipamente de  muncă ce funcţionează cu combustibili gazoşi, in unităţi de panificaţie, în domeniile :construcţii, protecţie şi pază, alimentaţie publică, şi în unităţi ce desfăşurau activităţi cu articole pirotehnice.

De asemenea, s-a urmărit şi modul în care sunt asigurate condiţiile de muncă pentru protecţia salariaţilor în perioadele cu temperaturi extreme (caniculă şi temperaturi scăzute).

Comparativ cu anul 2011, numărul controalelor în anul 2012 a fost în creştere cu 7%.

 

Un număr important de acţiuni de control au fost generate de sesizările primite din partea petenţilor – persoane fizice, juridice şi instituţii publice.

În anul 2012 au fost înregistrate 482 de petiţii care reclamau conflictele de muncă apărute intre angajatori şi salariaţi. Cele mai multe se refereau la nerespectarea clauzelor contractelor de munca, neîntocmirea formelor legale de angajare, neonorarea drepturilor salariale pentru munca prestată, neacordarea repausului săptămânal, lipsa remunerării orelor suplimentare dar şi aspecte legate de lipsa asigurării condiţiilor de muncă. Indiferent de modalitatea de adresare a solicitărilor (prin poştă, direct la sediul instituţiei, mail sau cutia poştală din incinta sediului) toate au fost soluţionate în termenul legal.

Potrivit reprezentanţilor ITM, acţiunile vor continua şi în anul 2013, aceştia sperând la obţinerea unor rezultate care să reflecte conştientizarea atât a angajatorilor cât şi a angajaţilor asupra utilităţii respectării actelor legislative, conducând, astfel, la îmbunătăţirea calităţii relaţiilor şi condiţiilor de muncă.