Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat recent că România are o mare problemă din punct de vedere al organizării în sectorul fructe şi legume, în condiţiile în care la ora actuală există doar 20 de organizaţii de producători în ţară.
Dintre acestea, potrivit informaţiilor oferite de inginer Ion Oprea, directorul Camerei Agricole Dâmboviţa, două sunt în judeţul nostru, la Ungureni şi la Voineşti.
Ion Oprea spune, însă, că producătorii nu sunt chiar motivaţi să se asocieze din motive obiective, unul dintre acestea fiind taxele pe care trebuie să le plătească încă de la înfiinţare, chiar dacă nu produc de la început.
„Dacă la noi, nici nu a apucat să se usuce cerneala şi vin cu taxe pe capul lor…De asemenea, un lucru important apropo de asociere, nu înseamnă că, dacă m-am asociat, gata vând. În plus, grupurile şi cooperativele trebuie să înţeleagă că trebuie să ai pe cineva care să se ocupe de desfacere, fie din sânul celor din grup, fie îţi angajezi o persoană, care să bată ţara în lung şi în lat.”
Oprea a dat exemplul Belgiei, unde grupurile de producători au un termen de trei ani, pentru a produce efectiv, după care li se impune plata taxelor.
O altă doleanţă a directorului Camerei Agricole este aceea că în supermarketuri nu se găsesc măcar două categorii din acelaşi soi, acestea vânzând doar marfă extra, la cel mai mic preţ de pe piaţă, lucru pentru care nu îi îndeamnă pe producători să se îndrepte doar către acestea, unde nu îşi pot valorifica toată marfa. Nici soluţia de a vinde din poartă în poartă nu mai este atât de viabilă, din cauza înfiinţării angrourilor.
Nici menţinerea micilor producători în zonă şi dezvoltarea acestuia nu este uşor de realizat, aşa cum spune Ion Oprea.
”La noi să zicem că sunt mai mult vorbe şi când spun asta, o spun cu amărăciune şi mă refer la măsura 4.1 a, cu reconversia în pomicultură. Un pomicultor, ca să facă reconversie trebuie să aibă 3 ha de plantaţie pomicolă şi reconversia să o facă cu un hectar. Sunt foarte mulţi care nu au 3 ha şi nu îşi permit să facă cu un hectar reconversia, mai ales când costurile sunt 50-50, în prima fază. Îţi mai dau 20 dacă eşti tânăr. Iar în arendă trebuie să îl iei pe 20 de ani. Arenda la pomicultură este mai dificilă, pentru că eu fac plantaţia pe pământul arendat. Dacă nu e bine stipulat în actul de arendă în ce condiţii se anulează, poate să vină să te dea afară de pe pământ şi ce faci? Tu ai făcut investiţia pe terenul lui. Ideal ar fi, deci, să fie în proprietate”.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), oferite publicității la finele anului trecut, dintr-un milion de fermieri înregistraţi, circa 800 de mii sunt persoane fizice care deţin suprafeţe mici, de unu până la cinci hectare.
Un alt punct sensibil va fi, din 2018, obligativitatea fermierilor de a avea cadastru pentru pământul pe care îl deţin, pentru a putea înscrie terenul la APIA, iar în judeţul nostru foarte puţini dâmboviţeni au acte pentru terenul lor, mai ales în zona necooperativizată, unde Ion Oprea spune că sunt probleme mari în acest sens.
Facebook
WhatsApp
TikTok
