Aplicarea Legilor fondului funciar a condus la fărâmiţarea suprafeţelor cultivate, cu repercursiuni dintre cele mai nefavorabile asupra producţiei agricole, este concluzia specialiștilor în agricultură.
Potrivit informațiilor oferite de Elena Alecu, purtător de cuvând al Direcției Agricole Județee, în cadrul unui bilanț al DAJ, în ultima perioadă de timp s-a reuşit formarea de exploataţii agricole mari, singurele care pot asigura introducerea tehnologiilor moderne care conducă la randamente superioare pe unitatea de suprafaţă. Chiar în asemenea condiţii, se pare că numarul exploataţiilor agricole individuale este foarte mare. Aproape 70 procente din populaţia judeţului locuieşte în mediul rural, exploatând o suprafaţă agricolă de 1,6 ha pe exploataţie, însumând un număr de exploataţii de cca 146007, din care 99,2 procente, adică 144862,fără personalitate juridică şi doar 1149, adică 1%, cu personalitate juridică.
Potrivit inginerului Elena Alecu, problema de perspectivă imediată este îndreptată în sensul sprijinirii constituirii de noi asociaţii agricole care să exploateze suprafeţe mai mari şi să ne apropiem asfel de media pe ţară a exploatării terenului în diferite forme asociative.( 3,45 ha).
Modul de aplicare a legii 18 /1990 a fost in multe locuri tendentios. Strainasii, in general oraseni care aveau dreptul de a intra in posesia terenurilor detinute de parinti la intrare in CAP au primit cele mai proaste terenuri in general nu pe amplasamentele initiale, si in forme geometrice imposibile fasii lungi si cat se poate de inguste poate in ideea ca acestia sa vanda la mafiotii din agricultura si sa urmeze” marea concentrare” Din pacate multi urmasi au refuzat sa instraineze aceste terenuri pe nimiic preferand sa plateasca impozite fara sa aiba posibilitatea proctica de a le lucra si arendandu-le unor localnici cu initiativa. In acelas timp o solutie de concentrare a proprietatii funciare erau parcurile fotovoltaice dar statul roman a fost din nou luat prin surprindere.nu si-a adaptat reteaua de medie tensiune la numeroasele investitii in domeniu si atunci l-au scos in fata pe ministrul agriculturii sa dea ordonanta aia ‘desteapta cu septelul care scade ca nu mai sunt pasuni ” si sa nu mai fie permise ocuparea pasuniilor (cele mai slab productive terenuri agricole ) cu panouri fotovoltaice. Nu v-ati gandit ca o asociere intre un investitor in panouri si o asociatie de crestere a ovinelor era o afacere renrtabila pentru ambele parti? Vacile nu se mai certau cu oile pe pasunea comunala , pamantul nu saracea ci era ingrasat natural si investitorul in panouri nu trebuia sa mai tunda iarba cheltuind suplimentar. Dar unde nu-i cap vai de picioare.Cum se aplica „lozinca cu independenta energetica” ….sau nu e czul …?