INTERVIU: Bogdan Maltezeanu, târgovișteanul care a reinventat iurta

Continuăm astăzi seria începută neoficial în care vă prezint târgovișteni sau dâmbovițeni de excepție și care din motive necunoscute nu sunt promovați pe cât ar trebui, cel puțin nu în presa locală.

Astăzi este rândul unui amic drag sufletului meu să vă destăinuie pasiunea sa. De data aceasta chiar o pasiune mai puțin obișnuită, construcția de iurte.

Iurta este o structură portabilă din zăbrele din lemn, acoperită cu pâslă, utilizată în mod tradițional de popoarele nomade din stepele Asiei Centrale. Cuvântul iurtă își are originea într-un cuvânt turcic, care desemnează urma lăsată pe pământ de un cort care a fost mutat, putând în unele circumstanțe să semnifice și patria, relațiile de rudenie sau drepturile de proprietate feudală ale unei anumite persoane. „Iurtă” poate fi folosit în legătură cu modul de locuire în corturi numai în alte limbi decât cele turcice. În turca modernă, cuvântul „iurtă” este folosit ca un sinonim pentru „patrie”. „Iurtă”, înțeles ca structură de locuit, a intrat în limbile europene prin intermediul limbii ruse, unde se folosește cuvântul юрта (iurta) pentru a desemna respectiva structură.

Ca să înțelegeți mai bine, iată una 

Revenind la târgovișteanul nostru, acum adoptat de București. Numele său este Bogdan Maltezeanu.

Cristina Dinu: Bogdan, spune-ne în primul rând mai multe lucruri despre iurte.

Bogdan Maltezeanu: Iurta avea o simbolistică foarte puternică: acoperișul reprezintă cerul sau bolta paradisului, coroana reprezintă soarele și intrarea în lumea de sus, cei doi stâlpi – bagana – fac legătura între lumea de jos și lumea de sus. În mod tradițional, iurta era așezată mereu cu intrarea în sud, iar opus ușii, în nord, era altarul, cel mai important loc – iurta nu era doar o simplă locuință, ci era și un loc sfânt.

CD: Spune-ne povestea iurtei și cum ai ajuns tu să readuci iurta în „lumina reflectoarelor”.

BM: Am construit prima iurtă anul trecut, în 2013, împreună cu cei de la Spirits Intent, în Kloogaranna, Estonia și m-a cucerit! Este fascinant ce poți face cu o mână de lemne, cu ceva ustensile și cu multă muncă – o iurtă spațioasă, cât o casă. M-a atras structura ei simplă, dar foarte eficientă: patru pereți (care împreună creează forma circulară a iurtei), o ușă (care trebuie să fie foarte rezistentă, deoarece pereții circulari au tendința să se îndrepte, iar ușa îi ține în loc), „bolta” (alcătuită din multe grinzi care se întâlnesc în coroană) și coroana (un cerc din lemn găurit de-a lungul circumferinței).  Și după ce am învățat, mi-am promis că voi încerca să fac una singur, în România. Nu a trecut o lună și am făcut una pentru proiectul incubator107, fiind unul dintre fondatorii săi.

CD: Ce este cu ideea de iurtă călătoare?

BM: Numele de iurta călătoare a venit în cadrul proiectului incubator107, pentru că iurta pe care am construit-o a fost una călătoare! Cu ea a mers comunitatea incubator107 la mare, în Vama Veche, unde am ținut diverse ateliere în vara lui 2013 .Tot cu iurta călătoare am poposit la Street Delivery 2013, pe partea cu arhitectură și patrimoniu construit. Iurta a fost unul din punctele de referință din cadrul festivalului: ridicarea și strângerea ei au fost un adevărat spectacol pentru trecători. Și acolo am testat să vedem dacă se pot ține demonstrații de arte marțiale și ateliere cu zeci de oameni. Se pot! Ultima oprire din vara lui 2013 la B’ESTFEST în zona de Arts&Crafts, un loc de relaxare, unde puteai să-ți pictezi mobilele, să-ți afli viitorul în cărțile de tarot și să descoperi un spectacol de teatru labirint.

CD: La ce trebuie să fii atent atunci când construiești o iurtă? Știu că tu esti student la arhitectură, deci ai putat anticipa care vor fi provocările atunci când ai decis să reinventezi iurta.

BM: Simplu, dar complicat ar fi deviza construirii unei iurte.