Cunoscuți drept cei care au dat libertatea creștinismului, cei doi Împarați Constantin și Elena au devenit adevarați protectori ai creștinilor. În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Iar despre mama lui, Împărăteasa Elena, se spune ca și-ar fi eliberat sclavii și i-ar fi ajutat pe creștinii persecutați.
In unele zone, de ziua Sfinților Constantin și Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiții populare. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Se mai spune, de asemenea, că cine plantează porumb, ovaz și mei după Constantin și Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucreazaă în vie de ziua Sfinților Constantin și Elena, graurii le vor mânca recolta.
Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin și Elena cine le va fi șef și unde își vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stâna.
Pentru a feri gospodaria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasma și dau cu tămâie.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.
În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.
Facebook
WhatsApp
TikTok
