Pentru că trăim o viață tot mai agitată și pentru că de multe ori nu suntem conștienți de lucrurile cotidiene care ne fac rău, am rugat-o pe Ancuța Vintilă, medic neurolog, membră a Ordinului Medicilor din Franța, Academiei Europene de Neurologie și a Societății Române de Neurologie, să ne vorbească despre riscurile la care ne expunem zi de zi sistemul nervos.
„Într-adevăr, ne-am ușurat mult traiul și a crescut speranța de viață, dar avem și un preț important de plătit.”
Când este vorba de încercarea de menținere a sănătății, puțini includ și sănătatea cerebrală și psihică în acest demers. Se presupune ca mintea noastră se va adapta de la sine, ceea ce este foarte departe de adevăr!!! Din contră, mai ușor mergi la sală și îți tonifiezi musculatura decât îți poți antrena creierul pentru a fi sănătos în societatea noastră profund “neurotoxică”.
Ce obiceiuri zilnice ne afectează sistemul nervos?
- Lipsa de interacțiune umană autentică, față în față, privind expresia celorlalți și limbajul lor corporal. Comunicarea prin mesaje, telefoane, emoticoane, nu este adecvată necesitatilor noastre psihologice și cerebrale. Socializarea “clasică” îmbunătățește memoria și performanța intelectuală, fiind un exercițiu mental uman prin excelență. Fără socializare nu ne-am fi dezvoltat niciodată ca specie. Existența individului în afara unei familii funcționale și a unui grup social adecvat are efect devastator asupra sănătății cerebrale și psihice.
- Inactivitatea fizică are impact negativ nu numai asupra sistemul cardiovascular, spre exemplu, ci și asupra creierul. Exercițiul fizic adecvat promovează plasticitatea neuronală și sinteza de neurotransmițători și scade riscul afecțiunilor neurologice și psihiatrice.
- Expunerea excesivă la tehnologie, la deviceuri care ne împing la multitasking, afluxul imens de informație, pe care o primim fie conștient, fie subliminal, cresc nivelul de stress, de cortizol și adrenalină. Creierul suprastimulat devine copleșit, ineficient, apare ceea ce mulți resimțim ca “ceața mentală”, tulburări de atenție și de memorie.
- Desprinderea de spiritualitate si de natură golește ființa umană de sens, ceea ce duce la depresie și anxietate, afecțiuni cronice despre care s a dovedit ca modifică direct structura anatomică și modul de funcționare al creierului.
- Somnul ineficient sau insuficient, orele haotice de culcare și trezire își lasă amprenta profund negativă asupra sistemului nervos. Apar efecte minore precum epuizarea mentală precoce, cefaleea și scăderea concencentrarii, până la efecte majore cum ar fi predispoziția la boli neurodegenerative precum demența.
- Alimentele sunt ca niște medicamente pe care, vrem nu vrem, ni le administrăm în fiecare zi. “Tratamentul” cu hrana începe din prima zi de viață și nu se încheie niciodată. Este deja un clișeu să spunem ca “trebuie să ne alimentăm sănătos”. Din fericire, există medici nutriționiști care ne pot ajuta, nu este niciodată indicat să începem diete fără recomandări susținute medical. Ca neurolog, susțin consumul de alimente cu proprietăți antiinflamatorii și dietă ketogena, cu excluderea definitivă a alimentelor ultraprocesate, zahărului rafinat, alcoolului și tutunului. Bineinteles, hidratarea are importanță colosală și trebuie făcută cu apă sau lichide nonalcoolice, neîndulcite artificial (ceai natural, cafea în cantități moderate).
Povestea medicului dâmbovițean Ancuța Vintilă o puteți găsit AICI!