Interviurile Gazetei: George Bondor – „Revista Timpul își ia drept ghid editorial bunul simț critic”

George Bondor este conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă cursuri de filosofie contemporană. Totodată, este redactorul-șef al revistei de cultură Timpul, publicație decorată de Președintele României, Klaus Iohannis, cu ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F Promovarea culturii.

Revista „Timpul” a sărbătorit anul acesta 140 de ani de la înființare, iar de curând a primit din partea Președintelui României o importantă distincție. Ce semnificație are ea pentru dumneavoastră?

GB: Pentru echipa redacțională care editează revista Timpul de doi ani și jumătate încoace, onoranta distincție acordată de Președinția României reprezintă o recunoaștere explicită a faptului că programul nostru editorial și direcția în care merge revista reprezintă o reușită incontestabilă. Distincția recentă se adaugă altor semne de apreciere: acordarea Înaltului Patronaj al Casei Regale pentru Campania Oamenii Timpului și a Patronajului Ministerului Culturii pentru aceeași Campanie. Moștenind spiritul critic pe care revista l-a cultivat în decursul istoriei sale, Timpul de astăzi își propune să îl dubleze printr-o politică de promovare a adevăratelor valori și de analiză echidistantă a lumii de azi. Am putea astfel spune că revista Timpul își ia drept ghid editorial bunul simț critic. Reconstrucția sferei publice românești poate avea loc doar dacă depășim falsul centralism administrativ și cultural, dacă identificăm oazele de excelență din toate ariile culturii contemporane, dacă învățăm să dialogăm civilizat, dincolo de opțiunile ideologice și de ideile care sunt la modă astăzi și, nu în ultimul rând, dacă înțelegem ce anume din prezent poate fi valoros pentru ziua de mâine.

Revista „Timpul” are pentru români o importanță aparte, fiind una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură din țara noastră. Cum credeți dumneavoastră că este privită revista de români/tineri la ora actuală și care este locul ei în peisajul culturii române actuale?

GB: Redefinită pe parcursul ultimilor ani, Timpul a devenit una dintre cele mai complexe reviste culturale din România. Paginile ei dovedesc un excelent echilibru între prezentarea actualităţii culturale şi reflecţia liberă de falsul imperativ al noutăţii. În definitiv, acesta ar trebui să fie scopul asumat de revistele culturale: să surprindă acea actualitate care are şanse să reziste probei timpului. În noua formulă a Timpului, observaţia obiectivă şi reflecţia critică se întâlnesc în chip firesc. Scrisă într-un ritm alert, dar cu idee şi argumente, Timpul se impune printr-o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Îşi găsesc loc evenimentele culturale şi analizele politice, literatura şi critica literară, cronica de film şi cea de teatru, filosofia şi reflecţia economică, istoria şi cronica de arte vizuale. Raportul între local, regional şi naţional este evident nu doar prin diversitatea evenimentelor analizate, ci şi prin numele celor care semnează în paginile revistei. Revista informează fără a cădea în banal, formează fără a preda lecţii, iniţiază fără a distruge miracolul descoperirii pe cont propriu. Critică fără să desfiinţeze, polemizează cordial, elogiază decent şi argumentat. Pe scurt, e pozitivă, spunându-l pe „nu” doar pentru a-l întări pe „da”. Nu în ultimul rând, Timpul este nu doar o oglindă a culturii actuale, ci şi o platformă care produce evenimente culturale majore, cum este Campania „Oamenii Timpului”, care în acest an se află la a treia ediție. Cu alte cuvinte, deloc pretenţioase, Timpul a devenit o veritabilă instituţie. Însă o instituţie care, spre deosebire de multe altele, nu a atentat deloc la plăcerea participării, la bucuria construcţiei. Cu Timpul, Iaşul nu mai este întors spre trecut, ci se hrăneşte cu prezent şi cu viitor. Semnalele de simpatie primite dinspre cititori ai revistei de toate vârstele reprezintă un impuls formidabil pentru a continua în același stil și pentru a deschide noi registre editoriale.

Cine este George Bondor pentru cei care nu cunosc acest nume? Cum este viața dumneavoastră ca redactor-șef al unei reviste conduse la începuturi de Mihai Eminescu? Ce reprezintă pentru dumneavoastră postura de redactor-șef la această publicație?

GB: Activitatea universitară – incluzând aici și latura didactică, și cercetarea – se îmbină armonios cu activitatea de la revista Timpul. Ambele presupun, aș spune, multă empatie, buna înțelegere a publicului căruia i te adresezi, lucrul în echipă și permanenta încercarea de a vedea dincolo de succesele imediate. Ambele au nevoie de perseverență și de motivația de a continua. Apreciez mult continuitatea. Într-o cultură de tip „adamic”, în care fiecare începe de la zero şi nimeni parcă nu vrea să continue nimic, e reconfortant faptul că există excepţii de la această proastă regulă. Continuitatea unor proiecte de calitate pe parcursul multor ani este semnul unei normalităţi care, aici, pare de-a dreptul extraordinară. Atât în privința carierei universitare, cât și a misiunii asumate ca redactor-șef al revistei Timpul, am câteva proiecte pentru anul în curs. Înainte de toate, sper să înaintez cu cele două cărți la care lucrez în paralel: una despre Friedrich Nietzsche, asupra căruia am publicat deja un volum la Editura Humanitas, și o carte tematică, deja bine conturată prin câteva articole și studii din ultimii ani, dar a cărei temă încă nu vreau să o anunț public. În privința revistei, avem un an bogat în evenimente: dezbaterile de idei pe care le realizăm în parteneriat cu Institutul Francez Iași și cu Institutul Cultural Român, colocviile, lansările și dezbaterile din cadrul saloanelor de carte și al câtorva festivaluri culturale din întreaga țară și, mai ales, Campania Oamenii Timpului”, cu o ediție națională în acest an, în cadrul căreia sunt prevăzute evenimente culturale în mai multe centre importante din țară. Revista Timpul moștenește o tradiție de lux, aș spune, una pe care puține publicații o au în spate. O tradiție care ne obligă, dar care, din fericire, nu ne apasă. Sper că reușim să o ducem mai departe, rămânând un reper în publicistica românească. Spiritul critic, omniprezent în această tradiție, este un lux pe care, tot din fericire, ni-l permitem. La fel sunt și exercițiile de admirație pe care le facem cu fiecare număr al revistei, prin întâlnirile cu cititorii cultivați, dar și cu oamenii simpli. Pentru a-și îndeplini menirea, cultura trebuie să atingă excelența, dar, atingând-o, să revină printre oamenii simpli, intrând în sufletul și în carnea fiecăruia dintre noi. O astfel de menire asumă revista Timpul: aceea de a nu preda lecții abstracte, de pe o poziție ideologică sau alta, ci de a-și convinge cititorii că sunt datori să-și caute singuri, să-și găsească și apoi să-și trăiască binele propriu.

bondor


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro