În amalgamul de opinii și poziții față de situația de la Școala Coresi, care a generat mai multe proteste publice vizând situația unui copil acuzat de comportament violent față de colegi și profesori, profesorul Gabriela Istrate, fost inspector general școlar adjunct, atrage atenția asupra necesității unei soluții responsabile și corecte atât pentru copilul în cauză, cât și pentru comunitatea școlară. Această soluție ține de adaptarea strategie educaționale la particularitățile acestui caz.
„De ceva vreme întreaga comunitate educațională urmărește evoluția cazului copilului agresiv de la Școala Coresi. Dar nimeni nu își asumă responsabilitatea unei soluții corecte și realiste! Din punctul meu de vedere, este vorba despre un copil cu cerințe educaționale speciale care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor sale individuale.
Evident, copilul are dreptul la egalitate de șanse, la acces şi participare educaţională corespunzătoare, însă printr-o intervenţie specifică, prin recuperare şi compensare adecvată.
De aceea, specialiștii Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Dâmbovița sunt cei mai competenți în definirea dificultăților acestui copil – fie că vorbim de tulburări afective, emoţionale, fie de deficienţe în comunicare şi interacţiune socială.
Nu există reţete pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învăţământul de masă. Este trist însă că societatea românească privește acest domeniu cu multă suspiciune și lipsă de condescendență. Cazul de la Coresi a polarizat părinții, opinia publică în tabere divergente, fiecare cu argumente pertinente, dar la mijloc este un copil care are nevoie de un curriculum adaptat, de resurse umane și materiale adecvate nevoilor sale de formare, de o strategie educațională potrivită.
De asemenea, este foarte important să înțelegem că relația dintre părinți, cadre didactice și copiii cu cerințe educaționale speciale are nevoie de respectarea unor reguli. În sensul că profesorii care lucrează cu astfel de copii acționează în urma unui plan elaborat de strategii şi intervenţii utile, bazat pe un climat afectiv-pozitiv, pe stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare, pe folosirea frecventă a unui sistem de recompense, laude, încurajări. Prin întărirea pozitivă, copilul va putea fi încurajat şi evidenţiat la cel mai mic progres, ajutat să-și învingă fricile, frustrările, să-și gestioneze emoțiile.
În esență, strategiile incluzive din educație au un impact mai profund în comparație cu cele tradiționale și pun accent pe acceptare, pe colaborare în vederea realizării obiectivelor de interes comun. Dar aceste strategii nu pot fi practicate la clasă decât de dascălii pregătiți special în acest domeniu.” a apreciat Gabriela Istrate.
Facebook
WhatsApp
TikTok
