”La Colegiul Național Pedagogic ,,Constantin Cantacuzino” din Târgoviște, prof. Sorescu Florina împreună cu prof. Ștefan Floricica și mai mulți elevi pasionați de istorie, folclor și religie au participat la proiectul ,,Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale”, secțiunea ,,Memoria fotografică a comunităților locale-portul popular românesc”, organizat de Societatea de Științe Istorice din România. Proiectul a demarat printr-un concurs național de portofolii, având drept scop protejarea, conservarea și promovarea valorilor culturale, naturale și istorice, constituirea unei arhive a bunurilor de patrimoniu dintr-o comunitate.
Tinerii cantacuzini păstrează tradiția și sărbătoresc anticipat ,,Ziua Universală a Iei”
Data de 24 iunie este marcată în calendarul creștin ortodox cu Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, cu denumirea populară de Sânzâienele sau Drăgaica, iar ca sărbătoare laică ,,Ziua Universală a Iei”, cămașa cu altiță. I se mai spune măiastra, enigmatica și care, prin grija iubitorilor de frumos, de arta populară românească, s-a propus ca ia românească să fie înscrisă în Patrimoniul Mondial, recunoscându-i-se meritul de element de identitate culturală în Romania.
În școală a fost realizat un atelier de creație unde elevii noștri au cusut pe pânză cele mai importante semne regăsite pe cămășile vechi: crucea, miezul de nucă, steaua cu opt colțuri, pomul vieții, vârtelnița, pasărea, spicul, dinții de lup, unda apei, soarele etc. Cu lucrările cusute ale elevilor au fost realizate felicitări tradiționale și expuse în școală pentru a putea fi admirate de către toți cei ce trec pragul școlii noastre. Tot în cadrul atelierului a fost prezentat elevilor portul popular din Muntenia, insistând asupra tipologiei și ornamentației cămășii. Pasiunea pentru tradițiile românești, interesul elevilor pentru revigorarea meșteșugurilor născute în lumea satului, creativitatea și îndemânarea s-au văzut în cadrul atelierului organizat în școală.
Poporul român se identifică în cel mai autentic mod, prin portul său popular, prin cea mai reprezentativă şi cea mai marcantă piesă vestimentară – ia.
Ia românească este o cămașă încreţită la gât, din pânză topită, in sau borangic, pe care sunt cusute puncte în cruce, sau alte tehnici de cusut, într-o varietate de modele şi culori. Ia era lucrată manual cu motive populare româneşti pe piept, la gât şi pe mâneci, la unele adăugându-se mărgele şi paiete. Modelele broderiilor diferă de la o zonă la alta. În vechime fiecare femeie îşi cosea ia în taină, era unicat, pentru ca modelul să nu fie copiat, apoi era purtată la hora din sat sau în zi de sărbătoare.
Principala modalitate de promovare a iei românești de către tinerii de astăzi este purtarea ei cu mândrie. Lăzile de zestre să fie scoase la lumină, ștergarele, brâiele, fotele, catrințele, poalele, bundițele și iile. Tinerii să scrie articole în presă despre aceste valori, să culeagă poveștile bătrânilor și să le mărturisească. O altă modalitate de promovare și conservare ar fi realizarea de colecții personale cu obiecte de patrimoniu, distribuirea de mesaje pe flayere cu îndemnul de a purta cămașa noastră românească, colectii de fotografii vechi descoperite în albumele uitate de timp, expoziții, participarea la ateliere organizate în centrele de specialitate, cluburi pentru activități nonformale”
Prof. Florina Sorescu și Prof. Floricica Ștefan