”Cele doua portrete îi înfățișează pe soții Blaremberg, una din marile familii nobile din Franța, stabilită la sfârșitul sec. XIX în Rusia. Prin intermediul armatei ruse, se stabilește în țara noastră locotenentul (la 1828) Vladimir de Blaremberg(ue) care ajunge să se căsătorească cu principesa Pulcheria Ghica, sora domnitorilor Grigore al IV-lea și Alexandru D. Ghica, cel din urmă lăsându-i moștenire, prin testament, sorei sale Profira Ghica (n. 1800 – m. 1879), căsătorită la aceea vreme cu generalul Nicolae Mavros, domeniul Pascani-Caciulati (Moldova). După divorțul de generalul Mavros se va căsători în 1830 cu Vladimir Moret de Blaremberg”.
Așa cum ne-a mai spus Maria Neacșu, se pare că pictorii reuşeau să-şi încânte clienţii cu siluete de ofiţeri în ţinută de mare paradă brodată cu fire aurii, prin diferite meşteşuguri de reprezentare şi prin înfăţişarea explicită, academică a detaliilor care descriu atât opulenţa vestimentaţiei, transparenţele voalurilor şi strălucirea accesoriilor preţioase, cât şi prin fidelitatea înfăţişării costumului militar cu decoraţiile specifice.
Ramura romna a familiei van Blarambergue se trage din Jean Moret de Blaremberg (1772-1831). Unul din cei sapte fii ai sai este colonelul Vladimir Moret de Blaremberg (1811-1846), care a venit in Tara Romaneasca in 1828, fiind incadrat in armata romana cu gradul de colonel. A ocupat cateva functii civile: director al Serviciului de Inginerie (realizand un important plan al Bucurestiului), vornic al inchisorilor si logofat al Credintei. Din casatoria sa cu Pulcheria Ghica (m. 1879) au rezultat trei copii: Nicolae Moret de Blaremberg (1837-1896), Constantin Moret de Blaremberg (1838-1886) si Alexandru Moret de Blaremberg.
Domeniul de la Caciulati a ramas mostenire celor trei fii, dar sotia colonelului Constantin Moret de Blaremberg, Maria Baleanu (1840-1924), va rascumpara si partile de mosie ale cumnatilor, ramânând unica proprietara. Din cei cinci copii ai colonelului Constantin Moret de Blaremberg si ai Mariei Baleanu[Irina, Maria, Vladimir (m. 1882), Nicolae (1868-1872) si Elena (1869-1872)], doar cele doua fiice, Maria (1865-1954) si Irina (1864-1955), vor locui mult timp la Caciulati, împreuna cu sotii lor, Nicolae Filipescu, marele om politic conservator, si diplomatul Edgar Mavrocordat, fiecare familie având câte un apartament de doua camere în palat.
Dupa moartea Mariei Blaremberg, în 1924, domeniul de la Caciulati a ramas în proprietatea fiicei sale Irina (1864-1955), casatorita– la 1 septembrie 1885 – cu diplomatul Edgar Mavrocordat (5 ianuarie 1857-19 aprilie 1934), care s-au îngrijit pe mai departe de restaurarea si conservarea palatului domnesc (realizarea unor subzidiri pentru consolidare), pastrând cu sfintenie toate relicvele trecutului si obiectele de patrimoniu pe care acesta le adapostea (si completând mobilierul Empire cu piese cumparate din Transilvania).
Aceasta pasiune pentru frumos si grija de a pastra mostenirea istorica a domnitorului Alexandru Ghica au fost ratiunile pentru care Irina Mavrocordat a luptat din rasputeri – în anii 1945-1948 – pentru pastrarea intacta a acestui adevarat tezaur istoric de la Caciulati. Fara succes însa, timpurile cumplite ce au urmat instaurarii regimului comunist aducând cu sine devastarea, devalizarea si distrugerea partiala a componentelor ansamblului rezidential de la Pascani-Caciulati.
Aceste semnale de alarma au grabit procedura de elaborare a decretului regal de clasare. În mai putin de trei luni, palatul si parcul de la Caciulati au fost clasate monument istoric prin Decretul Regal nr. 2023 din 26 iunie 1945, semnat de Regele Mihai I al României si contrasemnat de Mihai Ralea, ministrul Artelor.
Ulterior, în palat va fi amenajat un camin de odinha al Academiei Române, destinatie pe care o are si astazi (Sursa:Dincolodefatade.ro)