UN REGAL DE POEZIE – Octavian SOVIANY

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe lângă poezie, critică literară şi romane, a scris şi piese de teatru, unele dintre ele montate pe scenele din ţară, a tradus din marii clasici ai literaturii universale. Suntem recunoscători pentru că ne-a dat posibilitatea de a le oferi cititorilor noștri, de la  Gazeta Dâmboviței,  la fiecare sfârșit de săptămână, un regal de poezie

Poezii de azi

1.

 

Bărbat alb

heterosexual

puțin ciupit

pe obraji de

istorie,

îi aștept

pe mongoli

într-o căsuță de

melc undeva pe

câmpiile

catalaunice.

Roma

stă într-un singur

picior.

Și cât de strâmb

îi șade

pe creștetul capului

coroana făcută

din găinațuri de

vultur!

 

2.

 

Mănâncă

ceva ușor, 

îi împărtășește

periuței de dinți

gândurile din

dimineața aceasta,

își leagă cravata

și pleacă la

lucru

cu sufletul după el

ca un câine de

companie

proaspăt spălat

și frizat.

 

3.

 

La ora asta

orașul e plin

de cutii de conserve

pe patru roți.

Un costum negru

și un alt costum negru

se strâng

prietenește de

mânecă.

Femeile

se întorc de la

lucru.

Dar numai

de la umeri în jos. 

Restul e metafizică.

 

4.

 

Oamenii

au renunțat

la cuvintele lor

frumoase

și se simt bine așa.

Un job bun

câteva ore de shopping

o partidă de sex

și se simt bine așa.

Oamenii

au renunțat

să mai fie oameni

și se simt

al naibii de bine așa.

 

5.

 

Am multă

răbdare

-spune iarba

dintre pietrele

de pavaj –

aștept dacă trebuie

și o mie de ani,

dar în cele din urmă

voi birui.

Eu voi fi atunci

stăpâna pământului,

iar oamenii

or să rătăcească prin mine

ca niște

sărmani viermișori.

 

Poezii mai de demult…

 

1.

masa din foișor

La masa din foișor
hazardul ne amestecă
inițialele, face din ele cuvinte,
apoi amestecă bine cuvintele
și face din ele poeme
pe care ioana
și le îndeasă grăbit în sutien
ca pe niște
bilete de dragoste.
La masa din foișor
vorbesc despre regenerare,
cu anca mizumschi,
Îmi ghicesc viitorul
într-un pahar cu funingine.
Viitorul meu e scris
în măruntaiele mele,
așa cum chipurile vechilor împărați
sunt gravate pe reversul monedelor,
Nu mă plâng de nimic.
De șaizeci de ani
fac degeaba
umbră pământului.
Lui șerban axinte
tocmai îi iese
un trandafir roșu din
carotidă.
Își aruncă
ghitara în lună
și începe să urle..

poem despre lună

Caii din telciu
au felul lor propriu de a privi
luna. Încearcă să o
apuce cu dinții lor
galbeni
de insomniaci
înrăiți
și să o țină
sub limbă.
Să o țină toată noaptea
sub limbă
ca pe o roată
putredă de
căruță.

3.

Locuiesc singur,
deoarece
mă tem de microbi.
Sunt mult mai
aseptice
prieteniile pe
facebook.
Când te gândești
ce poate duhni uneori
răsuflarea unui
prieten!

Tălmăciri…

1.

apollinaire 

 

Loreley

 

Lui Jean Sève

 

Trăia la Bacharah o vrăjitoare blondă

În jurul ei bărbaţii mureau mureau în rondă

 

Episcopul chemând-o s-o judece ehei

Se pregătea s-o ierte vrăjit de nurii ei

 

O Loreley frumoaso cu ochi de pietre rare

Ce magician îţi dete atâta farmec oare

 

M-am săturat de viaţă mi-s ochi blestemaţi

Toţi cei ce mă priviră căzură fulgeraţi

 

De flăcări îmi sunt ochii şi nu de pietre rare

Zvârliţi-mă în flăcări să ard pe rug vreau tare

 

De flăcările tale sunt Loreley topit

Să te condamne altul pe mine m-ai vrăjit

 

Nu şugui cu mine Înalt Sfinţia Ta

Pe Maica Sfântă roag-o ca moartea să mă ia.

 

Iubitul meu plecat-a pe Rin într-un caic

Trimite-mă la moarte nu mai iubesc nimic

 

Mi-e inima străpunsă şi îmi doresc să mor

De m-aş privi în apă ar trebui să mor

 

Mi-e inima străpunsă de dorul lui nespus

Mi-e inima străpunsă din ziua când s-a dus

 

Atunci chemă vlădicul trei cavaleri şi spuse

La mănăstire luaţi-o căci minţile i-s duse

 

Te du nebună Lore cu ochi de nestemate

Vei fi călugăriţă în alb şi negru poate

 

Şi au purces tuspatru la drum prin vânturi rele

Se tot ruga frumoasa cu ochii plini de stele

 

Seniori ah daţi-mi voie pe muntele înalt

Să-mi mai privesc odată castelul fermecat

 

Să mă mai văd odată în Rin pe îndelete

Şi merg apoi la schitul cu văduve şi fete

 

Pe munte-i bate vântul cosiţa mai dihai

Strigară cavalerii ce faci o Loreley

 

Zăresc pe Rin o luntre cum trece peste ape

Iubitul meu mă vede mă cheamă mai aproape

 

Mi-e inima uşure iubitule da vin

Şi Loreley frumoasa se prăbuşeşte-n Rin

 

Căci şi-a văzut prin valuri acolo în vâltoare 

Şi părul blond şi ochii de-a Rinului culoare

 

2.

rimbaud 

 

Eternitatea

 

Regasită-i, iată!

Ce? Vecia toată,

Marea-i, ce-a plecat

Cu soarele-odat’.

Suflete de gardă,

Spune aşadar

A nopţii spovadă

Şi-a zilei de jar.

Lasă-ţi dar deoparte

Grijile deşarte;

De-al mulţimii zor

Leapădă-te-n zbor.

Nu-i loc de sperare

Nici de-Orietur;

Ştiinţă şi răbdare,

Curate torturi

Căci din voi înfloare,

Jaruri de satin,

Datoria care

Lesne o plinim.

Regasită-i, iată!

-Ce? – Vecia toată,

Marea, ce-a plecat

Cu soarele-odat’.

 

3.

rimbaud 

 

Vârsta de aur

 

Câte-un glas cu vorba-i

Veşnic îngerească

Vrea – de mine vorba-i –

Să mă lămurească.

Întrebări o mie

Ce mi te-au robit

Duc doar la beţie

Şi la bolunzit

Vesel şi uşor e

Să tot cânţi aşa;

Sunt doar unde, flore

Şi sunt stirpea ta.

Cântu-i se aude:

-Vesel şi uşor,

Lesne de văzut e –

Cânt cu ea în cor

Vesel şi uşor e

Să tot cânţi aşa;

Sunt doar unde, flore

Şi sunt stirpea ta.

Încă-un glas cu vorba-i

-Iarăşi îngerească-

Vrea – de mine vorba-i –

Să mă lămurească.

Şi-o dă-n cânt pe dată,

Asudând puţin,

Cam nemţeşte, iată,

Dar focos, deplin.

Lumea-i vicioasă:

Şi-asta îţi căşună!

Focului îţi lasă

Neagra infortună.

Mândru e castelul!

Soarta-ţi este clară!

Din ce veac vii oare,

Fire princiară

De frăţân mai mare? etc…

Cânt şi eu în cor:

Mii de voci-surori 

Dar nu oarecare

Îmi dau slava lor

Plină de pudoare.

 

Distribuie:

Locuri de munca difamcom

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro