* * *
Daruri ne-au adus în poziții de tragere.
Isuse Cristoase, parcă nici nu mai ești.
Prin căștile, prin timpanele-ți agere,
nu răzbate nimic din triumful păcii celești.
Mai așteaptă puțin. Nu te naște!
Urlă plămînii mîniei la cer,
și pămîntul din inima mea stă să-și caște,
gropi comune bandajate cu clor și eter.
Slavă păcii cerșite cu tunul!
Baionetelor răsărite în pîini!
Ah, apa-i de foc! Nu te naște! Săpunul,
a-nceput să ne ardă pe mîini.
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
