În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.”
Alte rimelări
1.
VARIAŢIUNI… GULDBERG
(Fr. Gulda, Introducere & Scherzo)
– Cam câţi guldeni face
un concert cu Gulda?
– Parcă-l cheamă Gould?
– Nu Glenn Gould, ci Gulda;
un concert cu Gulda,
cu Herr Friedrich Gulda, –
spuneţi, costă mult?
Deci: câţi guldeni face
un concert cu Gulda
(nu cu Sir Glenn Gould)?
Casieriţa tace
(poate,-am greşt ghilda?);
casieriţa tace,
noi stăm ca pe ace,
neştiind cât face
un concert cu Gulda,
care mult ne place…
Tot atât de mult
(căci li-i una ghilda)
ca şi cu Glenn Gould…
2.
ANONIM
Ia un copil şi du-l cu tine,
de mână,-n ziua care vine;
pentru ca,-n pasu-i, să se-ncreadă,
fă-l, tu, un rege să se creadă.
Ia un copil în braţe, fă-l
să-i piară-nlăcrimatul văl
de pe obraji; şi,-ntâia oară
îmbrăţişat, să nu-l mai doară.
Ia un copil şi pune-l lângă
inima ta, să nu mai plângă;
ia-l blând şi nu-i vorbi deloc,
fă-i doar în inima ta loc.
Strânge-l la piept şi,-n taină, varsă
o lacrimă: pleoapa-ţi arsă
s-o scalde roua; ia cu tine
copilul şi-o să-ţi pară bine.
De mână ia-l şi-ngână-i dulce
un cânt de leagăn: să se culce
într-asfinţit, – şi,-n somn, să poată
să simtă dragostea ta toată
Ia un copil şi suferinţa
alină-i-o,-ntrucât fiinţa
aceasta fost-ai chiar tu, – până
ce, dintr-o dată,-l iei de mână
şi, parcă,-ntr-ale voastre mâini, e
strâns drumul dintre azi şi mâine.
3.
CÂNTEC DE RUSALII
Pogoare-asupră-ţi Sfântul Duh,
cu-àripi de înger fără trup,
care adie în văzduh;
pogoare-asupră-ţi Sfântul Duh:
àripi de înger fără trup.
Asupră-ţi Duhul Sfânt coboare
în chipul unei limbi de foc,
sau mângâios precum o boare;
asupră-ţi Duhul Sfânt coboare
atunci când vrea şi-n orice loc.
În unduiri de verde stuh,
asupră-ţi Duhul Sfânt pogoare,
ca răcoroasă, din văzduh,
o aură sau o dogoare, –
unde şi când vrea Sfântul Duh.
Căci într-o moartă, astăzi, limbă,
unde vrea suflă,-ntru tumult,
sau blând în jurul tău se plimbă;
căci spune-se, în vechea limbă,
că „Spiritus flat ubi vult”.
(2 iunie 2012)
Tălmăciri
1.
B e n j a m i n F o n d a n e
ULYSSE
(fragment, 1941)
Un copil se naşte,
pe femeie-o paşte
moartea… Plâns şi rană
eşti, Mediterană!
Mama a strigat,.
tatăl s-a rugat,
începând să plângă;
Timpu-ntreg pe lângă
oră s-a prelins*.
Din vecii, un prunc
s-a născut… Învins,
gându-i şes întins.
Cui mi-e seamăn, spune-i
că,-n adâncul unei
lacrimi, mă arunc!
—————
* Cf. şi (Tudor Arghezi, Despărţire):
„Când am plecat, un ornic bătea din ceaţă, rar,
Atât de rar că timpul trecu pe lângă oră…”
2.
B e n j a m i n F o n d a n e
REFUZUL POEMULUI
Fetele galeşe – « Ne vrei,
mi-au zis, ni-s goale câteşi trei ?
Ni-i boarea gurii ca lavanda »…
– Mie mi-i gândul la Finlanda
cu-ostaşi ce dorm în râpi şi ger…
Fecioarele de sare ale
poemei : « Haide la agapă,
mi-au zis, sub piele, suntem goale ! »
– Mi-i gândul la ce e sub apă :
Năvi câte-au fost să se scufude…
Ci zânele cu trupul lis
din vis : « Aruncă-te, mi-au zis,
proaspeţi şi muţi sunt peştii–n unde! »
– Departe gândul mi-i, de-aici:
îs, în Germania, robi sub bici…
Maicile somnului, preadulci :
« Cu faţa-n sus să mi te culci,
îmi spun : Frumoasa din pădurea
cea adormită, nu aiurea
îşi doarme somnul, ci-n bărbat,
şi doar sărutu-i este hrană… »
– Aud cum tunurile bat
şi,-n jur, doar lacrimă-i, şi rană…
Bătrâna ştirbă-mi zise: « Nu-i
făr’ de zăbală cal. O moarte
înceată ţi-e ursita. Cântă
chiar dacă nu te-ncântă foarte, –
nu-i scapă nimeni sorţii lui.
La ce ţi-i gândul, vagă umbră ?
– Preadraga mea, la Praga sumbră,
de când e fără sinagogi
unde se cântă şi te rogi…
(1943)