UN ALT REGAL DE POEZIE – Șerban FOARȚĂ

Alte rimelări

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.”

 

Tălmăciri

1.

BERTOLT BRECHT

CÂNTECUL FETEI DE STRADĂ
[O parafrază]

Eu, domnii mei, de pe la şaişpe ani
Mă aflu-n slujba dragostei pe bani
Şi-am învăţat, din om în om,
Pe propria-mi piele,
Mai bune şi mai rele: ăsta-i jocul,
Dar am uitat şi multe dintre ele.
(La urma-urmei, sunt şi eu un om).

Noroc că totul curge ca o apă:
Şi dragostea şi-amarul au trecut.
Unde ţi-e lacrima de-aseară, din pleoapă?
Unde-i zăpada anului trecut?

Ştiu, pe măsură ce trec anii dulci
Ţi-e tot mai la-ndemână să te culci
Cu unul şi cu altul; dar,
În ani şi ani,
Şi harul cărnii seacă, dacă-l drămui
În fiecare zi, pe gologani.
(La urma-urmei, seacă orice har.)

Noroc că totul curge ca o apă:
Şi dragostea şi-amarul au trecut.
Unde ţi-e lacrima de-aseară, din pleoapă?
Unde-i zăpada anului trecut?

Altminteri, nu-i uşor să converteşti
Plăcerea-n mărunţiş, nici chiar când eşti,
Expertă-n treaba asta, —
Şi-ţi ia ani
S-o faci… Iar între timp, îmbătrâneşti.
(La urma-urmei, n-o să fii tot proasta
Care erai la şaisprezece ani.)

Noroc că totul curge ca o apă:
Şi dragostea şi-amarul au trecut.
Unde ţi-e lacrima de-aseară, din pleoapă?
Unde-i zăpada anului trecut?

2.

EUSTACHE DESCHAMPS
(1346 – 1406)

BALADĂ

Nu-i fir de violetă sau micsandră,
Nu-i arbore, nici tufă de măceş,
Nu-i doamnă-n floare, nu e copilandră
Îmbobocind în alb ca un cireş,
Nu-i ins, mai cu păcat sau fără greş,
Nu-i nimenea,-ntre cei care se nasc,
Să nu devină gârbov, ştirb şi flasc,
Nevrednic, ca un hârb, de nici o stimă, –
Batjocurile anilor ne pasc:
Juneţea-i zâmbet, bătrâneţea – schimă.

Suavă,-n mai, grădina, şi puiandră,
O culcă vânt sau grindini într-un peş,
Făcând dintr-o petală o buleandră, –
Din, scump, covorul pajiştei, un preş;
Dau, om şi pom, acelaşi greu peşcheş:
Ajunge unul hoit, iar altul vreasc.
Când nu te stoarce vremea, ca un teasc,
Năprasne sau boleşniţi te suprimă
Şi pieri ca, în văzduh, un palid bleasc:
Juneţea-i zâmbet, bătrâneţea – schimă.

De ce, atunci, nici dalba copilandră,
Nici doamna-n roz ca floarea de măceş,
Nu vor să aibe-o inimă mai tandră
Faţă de cela ce li-i megieş
Prin moartea ce-o să-l schimbe într-un leş
Sau, şi mai rău, într-un nevolnic flasc?
Cei ce iubesc, prin dragoste renasc,
Cei care nu-i dau curs, comit o crimă
De lezamor, – pe care o demasc:
Juneţea-i zâmbet, bătrâneţea – schimă.

Închinare

Se cade, Prinţe,-n timpul cel neflasc,
Să scaperi ca oţelul adamasc,
Urmând ca, după, să te laşi de scrimă, –
Să stai în teaca ta când ajungi flasc
Şi-amorul nu-i decât un vis fantasc:
Juneţea-i zâmbet, bătrâneţea – schimă.

 

Poezii mai de demult…

1.

FRÄULEIN ERIKA v. DDR

Qwertzuiopa e o gamă
a maşinilor de scris;
yxcvbnmii* i-ar lua vamă
dublă, de ostili ce i-s,
repetându-i (qwertzuiopăi):
„Te somăm să nu mai ţopăi!”

După fiecare gamă,
dânsa, însă, dă un bis:
yxcvbnmii o reclamă
asdfghjklilor** în scris,
care-i strigă (qwertzuiopăi):
„Te-am somat să nu mai tropăi!”

Că n-ar fi decât o damă
de consum, s-a cam tot zis,
iar de cât i s-a dus vestea,
unii o aud şi-n vis;
dacă asta e o dramă
nu pot, însă, şti precis, –
nu pentru că nu cotrobăi
tastatura qwertzuiopăi,
dar că nu-i scriu eu povestea,
ci maşina mea de scris.

–––––––
* Se pronunţă cum se scrie.
** Cf. nota anterioară.

(1974)

2.

UBI SUNT

Unde sunt
frumoasele steno-dactilografe
ale lui Apollinaire?
Où sont-elles
les belles
sténo-dactylographes
d’Apollinaire?
Unde-s săltăreţele dactile
dintr-o scrisoare a lui Eminescu?
Où sont-elles
les belles
sténo-dactylographes
d’Apollinaire?
Unde-s săltăreţele dactilografe
ale poetului uitat George Magheru?
Où sont-elles
les belles
sténo-dactylographes
d’Apollinaire?
Unde sunt dactilofragele
lui Leonid Dimov?
Où sont-elles
les belles
sténo-dactylographes
d’Apollinaire?
Unde sunt dactilografele
de ieri/d’hier?
Où sont-elles
les belles
sténo-dactylographes
d’Apollinaire?

(2001)