Gazeta Dambovitei | Cele mai noi știri din Targoviște și Dâmbovița

Ediția de marți, nr. 3705
18-1-2022

UN ALT REGAL DE POEZIE – Șerban FOARȚĂ

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.”

 

Alte rimelări

1.

P S A L M U L 8 9

 

(Rugăciunea lui Moise,

omul lui Dumnezeu.)

 

O, Doamne, Tu mereu ne-ai fost,

din tată-n fiu, un adăpost.

Mai înainte să fii lume,

pământ şi munţi, Tu vei fi fost

şi eşti, – şi Domnul eşti pe Nume.

 

Pre oameni, Tu-i întorci în ţernă,

căci un mileniu, pentru Tine,

cât ziua cea de ieri, ce,-n bernă,

se-ncheie, cam atâta ţine,

sau cât o veghe, – şi pe ei,

ca-n somn, ca un şuvoi îi iei;

iarba,-nverzită pe amprour,

se uscă sub al serii nour.

 

Fi’ndcă mânia Ta ne seacă

şi supărarea-Ţi ne îneacă

şi ne-nfioară ca un tunet.

 

Ne dai păcatele-n vileag,

trec anii noştri ca un sunet,

şi noi, cu ei, pe alt meleag.

 

Ni-s anii şaptezeci la număr,

mai tarii duc optzeci pe umăr,

şi, vai, mândria lor e muncă,

e muncă şi deşertăciune,

căci anii trec dintr-o poruncă

a Ta, – şi n-avem iertăciune…

 

Învaţă-ne o altă lege

a numărării lor, mai dreaptă,

şi, poate,-aşa ne vom alege 

cu-o inimă,-n înţelepciune,

mai sus, pe scara ei, cu-o treaptă.

 

[Pre versuri tocmită de către Ş. F.]

 

Tălmăciri

 

1.

Jan Koneffke

KAKADU & PAPAGAI

Un kakadu şi-un papagai
se gâlceveau în legătură
cu « ai » şi « u », cu « u » şi « ai »,
ţinând-o într-o-njurătură:
măi, pagagu!
băi, kakadai!
eşti gaipaka!
eşti dupaga!
io, gaipudu?!
tu, dukapa!
aş, dupagai!
uş, pakadu!
marş, dupadu!
şiţ, pakapa!
zât, gaidudu!
huo, dudupa!

Nemaiavând ei încotro
se-mpacă, nu mai scot un mau,
şocaţi că « u » se face « o »,
iar « ai » – mai (p)lat decât un « au ».

Amici îs domnul Kakado,
de-atunci, şi domnul Papagau.

 2.

San Juan de la Cruz

CÂNTAREA ÎNTRU DUHUL

Mireasa:

Pe unde,-n lumea largă,
te-ascunzi, iubite,-n timp ce eu mă frâng?
Cum cerbul ce aleargă,
pierdutu-te-ai în crâng;
plâng şi te chem, dar teama-mi n-am s-o-nfrâng.

Păstori care, la stână,
urcaţi cântând, – dacă vă iese-n cale,
spuneţi-i că stăpână
mi-e numai neagra jale
şi lacrima-mi curgând pe-obraz, devale!

Pe culmi şi-n râpi haine,
să-l caute, iubirea-mi dârză-i, oare,
trecând prin vămi străine,
făr’ de-a culege-o floare
şi fără păs de silnicele fiare?

Voi, codri, voi, livezi
sădite de, preadragă, mâna lui;
largi, cât cu ochii vezi,
câmpìi, ’nalţi munţi silhui,
nu l-aţi văzut cumva, umblând haihui?

Răspunsul acestora:

Cu luare-aminte, însă
la trap, – trecând nimbat în haru-i sfânt,
în şa, pe alba-i mânză,
splendoarea-i s-a răsfrânt
întreagă,-n jur, în toate câte sînt.

Mireasa:

Nu-i nimeni, vai, în golul
singurătăţii mele; mână-ntinsă,
nici una. Şi nici solul,
sosit în goană-ncinsă,
nu-mi poate stinge setea cea nestinsă.

Şi toate-o dau ’nainte,
fie şi dacă-ţi ştiu şi chip, şi faimă,
cu harurile-ţi sfinte, –
de mi se face-o spaimă
când nu ştiu ce le-aud că tot îngaimă.

Cum poţi să mai trăieşti
o viaţă ce nu are cum să fie?
Când împotrivă-ţi eşti
şi-ţi vâri săgeţi, o mie,
în trup, – făcute din ce-ţi dă, El, ţie?

În două, de-ai tăiat-o,
de ce nu-mi vindeci inima sărmană,
pe care,-n sânge, iat-o!
Şi-acum, că e o rană,
de ce nu-ţi faci dintr-însa dulce hrană?

Alină-mi greul chin
căci nici un altul nu o poate face;
doar ţie mă închin,
privirile-mi, opace
se fac când nu te văd, iar eu n-am pace.

Arată-mi-te, fie
şi dacă frumuseţea-ţi mă omoară,
căci n-are să te-nvie
decât ce, într-o doară,
te vindecă, – nu fără să te doară.

Fântână cristalină,
fie ca,-n argintia ta mirază,
să văd ce mă alină:
a ochilor lui rază
cum doar lăuntru-mi poate să o vază.

Iubite, rămas bun!
Mă nalţ în zbor…

Mirele:

… Întoarce-te din urmă,
Columba mea, – să-mi pun
(Cum cerbu-nvins ce scurmă
De sete) nările pe-albastra-ţi urmă.

Mireasa:

Tu-mi eşti şi,-n creştet, albii
munţi păduroşi, şi văile ce sună
de apa-n curs prin albii,
şi pajiştea sub lună
în aerul ce-mbie şi adună,

şi negrul ce,-ntr-o oră,
al nopţilor, trandafiriu devine,
şi liniştea sonoră
a muzicii divine,
şi, dulce, tihna iubitoarei cine.

Daţi vulpile afară
din via-nmugurită, – şi o jerbă
din flori de primăvară
şi trandafiri, superbă,
să împletim pe iarba nemaispelbă.

Tu, crivăţe, te du;
domol adie-mi, gingaş duh de sud,
şi-nmirezmează-mi tu
grădina ce-o tot ud
cu lacrimi, căci, într-însa, nu-L aud.

Voi, nimfe din Iudeea,
cât crinu-adie şi suav e fragul,
departe de ideea
de a ne trece pragul,
rămâneţi, – mult vă rog, şi cu tot dragul.

Iubitule, te-ascunde
şi, iscodind spre munte, din coclaur,
te-ntreabă: ea, de unde
cu-alai de fete,-n aur,
iveşte-se, – de nu din verde plaur.

Mirele:

Voi, păsări mai uşoare
ca aerul, voi, lei fără pereche,
voi, ciute domnişoare,
voi, cerbi, voi, munţi în zeghe
de nea, voi, fioroase nopţi de veghe,

pe zvonul lirei blânde,
pe cântecul sirenei, vă conjur,
să fiţi mai blânzi, mai blânde,
când, după albul mur,
mireasa-şi doarme,-n pace, somnul pur.

Intrat-a în incinta
grădinii dulci mireasa, cu uimire
şi-un trup ca hiacinta,
ce are să-l admire,
strângându-i-l la piet, iubitul mire.

Deasupră-ne, chiar măru-i:
sub el, logodnici fost-am şi-am tot sta
în, verde, umbra cărui’
te vei dezîntrista, –
aici unde-o-au spurcat pre maica ta.

Mireasa:

Ni-i patul între peşteri
de leu, în cel mai scump dintre iatace!
Împodobit de meşteri
în purpur şi,-ntru pace,
durat, – sub scuturi, auriu se face!

Şi, i-auzi, paşii,-n urmă,
ai fetelor ce, după tine, vin,
chemate, ca o turmă,
de fluieru-ţi divin
şi de aroma sfântului tău vin, –

din care bând, în taina
cămării-adânci, de jos şi până sus
pătată mi-era haina
de in, şi gândul – dus,
iar oile-mi, ia-le de unde nu-s.

Din pieptu-i, adăpost
făcându-mi, – întru dragostea aleasă
învăţăcel i-am fost,
nu vrabie prinsă-n leasă,
şi,-atunci, m-am juruit să-i fiu mireasă;

şi,-atunci, mi-am dat în gaj
tot sufletul, ca una ce nu are
decât să-i fie paj, –
căci turmă nu mai are
să pască, – ci doar dragoste mai are.

Văzută,-n şesul verde,
când n-o mai fi, vă rog să spuneţi cum
că-s oaia ce se pierde
de turmă, – că, de-acum,
doar iarba dragostei voi paşte-o,-n drum.

Din roză şi smaraldă,
vom face-o jerbă-n care,-ntr-adevăr,
cel care ochii-şi scaldă
va să rămâie făr’
de grai, văzându-mi-o sclipind în păr.

De-ajuns a fost o buclă
de-a mea, să te-ncâlcească-n laţ, jucând
pe gâtu-mi lung, – şi-o pâclă
să te cuprindă, când,
pe trupu-mi, ochii-ţi vor fi lunecând.

Privindu-mă,-ntreg harul
privirii tale-avea să mă pătrundă, –
curată ca paharul
în care, ca o undă,
juca privirea-mi, gata să-ţi răspundă.

Să nu mă judeci aspru,
iubitule, pentru culoarea-mi brună, –
n-am trup de alabastru,
dar carnea mea e bună
şi arde, când privirea ta mi-o-mbună.

Mirele

S-a-ntors columba mea,
cu verde ram în cioc, s-a-ntors pe arcă;
iar alba turturea
e ca nebună, parcă,
aflând că soţu-i are să se-ntoarcă.

Trăind în pustnicie,
în pustinicie şi-a făcut cuibar,
iar soţu-i, o pustie
are să-i dea în dar,
în care singuri fi-vor, – nu-n zadar.

Mireasa:

Iubimu-ne, drag mire,
privind şi munţi, şi văi până-n străfund
unde pâraie, fire
de-argint, urzesc pe prund,
intrând, apoi, în codrul cel profund.

Umbla-vom înde noi
pe-ascunsele jivinelor alodii,
prin grote negre,-apoi,
unde le-om fi cimotii
gângăniilor şi must om bea, de rodii.

Acolo-ai să-mi arăţi
ce sufletu-mi din parte-ţi mai aşteaptă
şi, în singurătăţi,
urca-vom nalta treaptă
de care-ai spus că inima ţi-i aptă.

O, noapte cu-adieri dulci
şi tril al filomelelor de gardă, –
când nu vrei să te culci,
căci nu-i să vrea să piardă
om, flacăra-ţi arzând fără să ardă.

Ne-, însă, privind nimeni,
Aminadab e lipsă la agapă,
cu proprii-i ipochimeni…
Călării, doar, spre apă
coboară, când, de ziuă,-ncet, se crapă.

 

Distribuie:

Leave a reply


hymarco
novarealex1.jpg Valeriana

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > r[email protected]
getsbet Gopo

CITEȘTE ȘI

kiss2022-01.jpg
romserv.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Webhosting Armand Media