În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.”
Alte rimelări
1.
Sub luna prea galbenă, lumea
stagnează în blond;
identice, luna şi lumea,
der Mond & le Monde.
2.
ALCEDONIA
(sau Eterna reîntoarcere)
Stabat ovum alcyonis
Super mare Albionis
Sicut flos nelumbo;
Nitidum, nivale, novum,
Alcedonis stabat ovum
Sole sub elumbo.
Quis nam tamen timet taenias ?
Abeas procella ! Venias
Candide Favoni !
O implete omni laude
arcum pluvium, plumae caudae
sicut sunt pavoni !
Magno ore nunc sonandum
Permarinosque donandum
Lares cantafabula:
Stabat ovum alcionys
Super mare Albionis,
Ei quod cunabula.
3.
EXPLICIT
ALCEDONIA
(Adaptare)
Pe val, oul de-alcyon
Stătea lângă Albion,
Ca nelumbo2,-n floare ;
Sclipitor ca neaua, nou,
Sta al Alcyonei ou
Sub plăpândul soare.
Cin’ se teme,-acum, de stânci ?
De furtuni şi ape-adânci ?
Unul câte unul,
Vânturile-au stat. Mereu,
Să-l cinstim pe curcubeu, –
Frate cu păunul.
Să cântăm cu toţii,-n cor,
Larii mării şi,-n dar, lor
Să le dăm cântarea
Asta : Oul de-alcyon
Stătea lângă Albion,
Leagăn fi’ndu-i marea.
–––––––––––––
1 Zile frumoase, iarna, în care-şi clocesc oul alcyonii/alcedonii
(pe, de-a dreptul, suprafaţa mării).
2 Floare exotică; lotus.
Tălmăciri
1.
Galina BENISLAVSKAIA – d. 3. Decembrie 1926
Când amor nu mai e,
ne rămâne sub cer
o Promenade des Anglais,
un Hotel Anglettere.
Unii mor când vor ei,
ceilalţi nu-şi cunosc ora;
pentru blondul Serghei
moare nu Isadora.
(Să juri, azi, nu-ţi mai cer,
pe-o eşarfă, un şal
de un bleu deleter, –
de un roşu prea pal!)
În decembrie, -n trei,
zi înscrisă cu dalta,
pentru blondul Serghei
sinucide-se alta.
*
După ce a fumat
un pachet de ţigări
sub un cer afumat
ca al negrelor gări,
mai stângace la tir
decât Gărzile Albe,
într-un alb cimitir
moscovit(printre albe
muşuroaie şi flori
ca de sorcovă, falşe,
tresărind în fiori
de vânt alb, “i tak dalşe”),
ea şi-a tras prin rever
(lângă unul din dâmburi)
şase mici sâmburi
de revolver…
…Dreapta, nesigură
(fier şi mătase!):
pentru o singură
inimă, şase:
pentru o singură inimă,
şase.
*
Eu, să juri, n-am să-ţi cer,
pe-un pachet de ţigări
“Mozaic”, sub un cer
ca al negrelor gări!
Unii mor când vor ei,
alţii, când bate ora;
câţiva mor ca Serghei,
ceilalţi, ca Isadora.
Nu mi-i gându`la ei.
Ci la Ea. (Mă asculţi?)
Unii mor când vor ei.
Ceilalţi, nu. -Cei mai mulţi.
– Șalul, eșarpele Isadorei/Șalul e șarpele Isadorei
2.
Dragă jurnalule
de Leonard Cohen
Mai mare decât Biblia eşti
şi decât Soborul Păsărilor şi
Decât Upanişhadele
Toate la un loc
Eşti mai sever
Decât Scripturile
Şi decât Codul lui Hammurabi
Eşti mai primejdios decât hârtia
Lui Luther
Bătută-n cuie-n uşa Catedralei
Mai dulce eşti decât Cântarea
Cântărilor şi pe departe mai puternic
Decât Epopeea lui Ghilgameş
Şi mai cutezător
Decât orice Sagă islandeză
Îmi plec fruntea a recunoştinţă
În faţa celor ce-şi dau viaţa
Pentru a păstra secretul zilnic
Bine ferecat
Dragă Jurnalule
N-aş vrea să fiu ireverenţios
Dar tu eşti mai sublim
Decât orice Text Sacru
Uneori o simplă consemnare
A propriilor mele întâmplări
E mai sfântă decât Carta
Drepturilor
Şi mai însufleţită