ULTIMA PĂLĂRIE – Dorin TUDORAN – Semne de toamnă

Un pic de istorie recentă – Obamesc…

 

   Timp de opt ani, politica externă a președintelui Barack Obama a făcut America să arate ca o rață mecanică – oarbă, surdă, măcăind pe fundul unui lac fără apă. „Doctrina” a fost acreditată prin sloganul Leading from behind. Drept urmare, în Dicționarul Diplomației Ubuești a apărut un nou termen: „obamesc.” Ageamiul – șef și echipa lui a plecat, nu înainte de fi oferit și ultima măsură a unui diletantism „inovator”. În loc să asigure o exemplară tranziție a puterii, așa cum i-a fost oferită echipei sale în urmă cu opt ani, Obama, între două partide de golf în Hawaii, s-a apucat de plătit polițe. „Moștenirea Obama” a devenit astfel și mai grea.

   Primul pe listă – Benjamin Natanyahu. Cum n-a avut cojones să-l contreze pe „Bibi”, când acesta l-a umilit chiar la Washington, într-un discurs de pomină în Congres, Barack Obama    l-a lucrat pe Natanyahu la ONU. Leading from behind l-a trădat pe Barack Polichinelle: Israelul a anunțat că deține probe „ironclad” (a se citi „beton armat”), potrivit cărora Casa Albă a inițiat și coordonat rezoluția votată în Consiliul de Securitate. A urmat un discurs obamesc al lui John Kerry, care a turnat și mai mult gaz peste foc. După decenii în care Statele Unite au fost – deseori în chip necondiționat – de partea Israelului, au descoperit că au principii. Cu ale sale bune și rele, Israelul este singura democrație într-o zonă în care Statele Unite nu pot avea încă un aliat mai de nădejde. Excesele unei administrații israeliene ori ale alteia trebuiau descurajate la timpul respectiv. Nu au fost. Sau au fost, dar în forme care le-au făcut inutile. Atunci când una din părțile aflate în conflict continuă să nu recunoască dreptul la existență a celeilalte, rolul mediatorului rămâne aproape imposibil. Restul sunt vorbe.

   Al doilea pe lista jucătorului de golf Barack Obama – un fel de caricatură a lui Tiger Woods – a fost Putin. După ce a intonat imnul „Noi, cu mușchii ca oțelu’,/Vom culege mușețelu’”, Barack l-a amenințat pe Volodea. De ce? S-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane și din cauza asta Hillary Clinton a pierdut. Totuși, până și atât de partizanul The New York Times repeta că doamna Clinton a pierdut pe mâna ei. Singurul gest respectabil de politică externă a lui Obama a fost să refuze (2011) participarea la complotul inițiat și reușit de Angela Merkel și Nicholas Sarkozy de îndepărtare a lui Silvio Berlusconi din funcția de premier.

Desen © DION

 

   În 2009, Barack Hussein Obama venea la Casa Albă însoțit de prietenul său Rahm Israel Emanuel. Grație aroganței și stilului „Take-no-prisoners! Dead! Dead! Dead!”, „Rahmbo” n-a rezistat ca Chief of Staff decât doi ani. „Rhambo” a ajuns primarul autoritar al orașului Chicago, urbe revenită la legendara sa rată a criminalității. Probabil de vină era tot Donald Trump! După alegerea acestuia din urmă drept președinte al Statelor Unite, Michelle Obama s-a specializat în rolul de Baba Vanga a Americii – totul se va prăbuși, America va intra în colaps total, nu mai există nicio speranță.

   Fără a fi fost neapărat suporteri ai președintelui-ales, Donald Trump, foarte mulți americani sperau să nu mai vadă vreodată la Casa Albă personaje de toxicitatea celor care se pregăteau să o părăsească. Chiar dacă erau ele bine educate, arătau bine, aveau umor, se îmbrăcau ireproșabil și se dovedeau retori admirabili. Vorbitul e una, făcutul – alta.

 

Dorin  TUDORAN este un important poet, eseist, publicist și dizident politic român. Suntem onorați că Domnia Sa a acceptat să preluăm, în Gazeta DÂMBOVIȚEI, texte din ULTIMA PĂLĂRIE („poate că nu știu exact ce sunt, dar știu foarte bine cine nu sunt”…).