UNDE MAI GĂSESC EU UN BORFAȘ CA IUBITUL MEU VINTILĂ?
Moartea trubadurului
Iubito, ma gândesc la tine
Ca un borfaș la ceasul unui lord!
Dar se ciocnesc în carnea mea drezine
Și caii au atac de cord.
Vezi în oglinzi un sân de-al tău
Cu steagul alb înfipt în el?
A fost mușcat de-un câine rău
Și sărutat de Wilhelm Tell.
Și părul galben ca un galben,
Părul albastru, părul roșu –
O! Părul tău și morții tăi și Amen
Când ți-ai tăiat iubita mea cocoșu’.
Și mâna ta pupată de mireni,
Ciorapii tăi mirositori de damă
Prinși cu lassoul ca bătrânii reni…
Și eu întors pe partea treia,
Cum se întoarce mortu-n groapă
Și-și vede în pământ femeia
Făcând amor cu doi bărbați de apă.
Și eu iubito, eu sărmanul,
Zvârlit cu degetul la rișcă,
Mortul când ia în gură banul
Să treacă apele în brișcă.
(Vintilă „Burshi” Ivănceanu, 1967)
Dorin TUDORAN este un important poet, eseist, publicist și dizident politic român. Suntem onorați că Domnia Sa a acceptat să preluăm, în Gazeta DÂMBOVIȚEI, texte din ULTIMA PĂLĂRIE („poate că nu știu exact ce sunt, dar știu foarte bine cine nu sunt”…).