ULTIMA PĂLĂRIE – Dorin TUDORAN – Alte povești de august…

1. Uri Geller vs. Burkina Faso

   Uri Geller – iluzionist și autodeclarat posesor de puteri paranormale – a devenit celebru prin anii ’70 îndoind linguri și oprind mersul ceasurilor doar uitându-se la ele. Tot în acei ani, Jean-François Revel lipea pe fruntea Uniunii Sovietice o etichetă devenită și ea celebră – „O Burkina Faso cu arme nucleare”. După prăbușirea Uniunii Sovietice, fostul agent KGB Vladimir Putin a devenit funcționar în Sankt Petersburg. Apoi a plecat la Moscova, lăsând o gaură echivalentă cu 90.000 de dolari în bugetul primăriei.

   Acum, când Putin amenință cu folosirea armamentului nuclear, Uri Geller îl amenință și el pe Putin – dacă va ataca Scoția, țară unde Geller are o casă, își va activa „toate moleculele” și „puterea minții” și va fi vai și-amar de capul căpcăunului de la Kremlin… 

Photo and ⓒ Genetic Matrix

 

   Asta-mi aduce aminte de ce-mi povestea cândva Mihai Botez, care se tundea și bărbierea la frizeria de la parterul hotelului Athénée Palace, la domnul Covaci. A doua zi după ce Europa liberă difuzase un nou material privind situația lui ingrată, Mihai s-a dus, nonșalant, la frezat și bărbierit. Domnului Covaci, Mihai i-a părut mai degrabă îngrijorat, decât nonșalant, drept care, când i-a aplicat pe față, după bărbierit, prosopul înmuiat în apă caldă, s-a aplecat și i-a șoptit la ureche: „Domnule profesor, nu fiți îngrijorat, Burkina Faso e alături de dumneavoastră.” Oricât de îngrijorat aș fi de soarta Scoției – cu imensele ei rezerve de single malt, cu tot – mai îngrijorat sunt de soarta zonei metropolitane Washington, D.C., unde trăiesc. Speranța mea stă în iluzionistul comunist de Vermont, Bernie Sanders, care, bărbierindu-l pe somnorosul Joe Biden, îi poate șopti la ureche: „Joe, nu fi îngrijorat, Nicolás Maduro e cu noi.”

 

2. Definiții vs. Realitate

   Campania electorală pentru alegerile din noiembrie (mid-term elections) este folosită de democrați și republicani nu atât pentru a oferi soluții limpezi întru redresarea situației precare în care se află astăzi Statele Unite, cât pentru a se acuza reciproc. Un model cronicizat, care a contribuit la tribalizarea arenei social-politice. Responsabilă de proasta situație economică, administrația Biden continuă să producă fum propagandistic. Nu-i place cuvântul recesiune și deschide un război al definițiile. Adevărat, nu există o definiție oficială a termenului de recesiune, cum ne spune ministrul de finanțe, Janet Yellen, dar cea clasică, aflată și în manualele de economie, este creșterea negativă a Produsului Brut Intern (PIB) în două trimestre consecutive. Exact situația de azi a Americii. Acestei realități, administrația Biden și suporterii ei îi contrapun ideea că, de fapt, definiția clasică a recesiunii nu este suficientă și că în judecarea situației trebuie ținut cont și de alți indicatori, unul dintre ei fiind, în cazul de față, numărul ofertelor de serviciu – în prezent, circa 11 milioane. Așa va fi fiind, totuși, despre ce fel de joburi e vorba, căci cu milioane de oferte pentru poziții de paznic de noapte e cam greu să vorbești de o redresare a economiei? A întrebat cineva milioanele de americani rămași fără slujbe și negăsind altele ce cred despre acest război al definițiilor? Singura definiție exactă a recesiunii o dă realitatea. Celelalte sunt vorbe de laborator. De la prețurile produselor de bază la lipsa cronicizată a unor asemenea produse, de la stațiile de benzină la economiile pentru pensii (401K), de la infrastructuri la deteriorarea serviciilor publice, de la asigurări medicale la abonamente de toate felurile etc., realitatea spune cu voce clară: Recesiune! O definiție-verdict. Neacceptarea realității este drumul cel mai scurt pe care de la recesiune se poate ajunge la depresiune.

   Brian Deese, Director al Consiliului Economic, insistă în a transmite americanilor că țara nu se află în recesiune, ci în tranziție. Discursurile lui seamănă, involuntar, cu celebra Cană a Tranziției (cea cu coda în interiorul cănii) a lui Mihai Stănescu. Și-apoi, tranziție de la ce la ce? Iată detaliile oferite de Deese: „transitioning from an historically strong recovery into a period of more stable and steady growth.” Numai că uită să spună că istorica revenire economică s-a produs în timpul administrației Trump, nu în timpul administrației Biden, iar dacă revenirea respectivă este o certitudine, anunțata perioadă de creștere economică stabilă sub administrația Biden este, deocamdată, contrariul a ceea ce afirmă administrația. Mai mult, Brian Deese îi invită pe americani să nu se mai plângă, fiindcă stăm mai bine decât „some places that are facing famine”!?! Iată, într-adevăr, performanța de vârf a administrației Biden – America nu face, încă, foamea pe care o fac atâtea locuri din Africa și alte zone ale lumii.

   Nici în chestiuni ce implică tensiuni bilaterale discursul administrației Biden nu e mai breaz. 

Desen și Ⓒ Jimmy Margulies

 

   Pentru a-și rotunji substanțial veniturile, baschetbalista americană Brittney Griner joacă și pentru o echipă din federația Rusă, în intervalul în care liga americană se află în vacanță. La UMMC Ekaterinburg câștigă anual un milion de dolari pe sezon, adică de patru ori mai mult decât la echipa de bază, Phoenix Mercury. Și o face de 9 ani. Deci știe foarte bine restricțiile și interdicțiile locului. Cu toate acestea, în luna februarie, e surprinsă pe Aeroportul Internațional Sheremetyevo având în bagaje cartușe de ulei de hașiș, substanță interzisă prin lege în Federația Rusă. Pedeapsa? Până la 10 ani de pușcărie. De la Secretarul de Stat, Anthony Blinken, la avocați și suporteri ai sportivei, Moscova este acuzată de „arestare ilegală” – demers propagandistic. După cinci luni de tratative eșuate pentru eliberarea baschetbalistei, în ziua de 1 iulie Griner acceptă vinovăția, dar declară că nu a încălcat legea „cu intenție”, iar Washingtonul consideră, în continuare, că sportiva a fost „wrongfully detained”!?!

   Foarte recent, avocata sportivei a prezentat un document care atestă că uleiul de hașiș i-a fost prescris baschetbalistei acasă, de un doctor american. Cu toate acestea, realitatea rămâne că rețeta eliberată de doctor este legală în America, dar rămâne lovită de nulitate pe teritoriul Federației Ruse, unde există alte legi. Griner știa că, lesbiană fiind, s-a aflat de la bun început în colimatorul autorităților. Putea să discute, prin intermediul conducerii clubului rusesc, situația ei medicală și să ajungă la o înțelegere cu autoritățile locului. A preferat însă aroganța, considerând că, dacă în America, în fața celebrității ei multe lucruri se topesc, asta se va întâmpla și în Rusia.

   Că Moscova folosește pasul greșit făcut de Griner în războiul nervilor cu Washingtonul, e limpede. Dar limpede este și faptul că reținerea baschetbalistei americane de către autoritățile rusești numai ilegală nu este. În ultimele zile au apărut informații despre o posibilă rezolvare a situației – un schimb de deținuți între Moscova și Washington. În schimbul eliberării baschetbalistei și a lui Paul Whelan (care are și alte trei cetățenii – Marea Britanie, Irlanda și Canada), arestat în decembrie 2018 sub acuzație de spionaj, Washingtonul i-ar fi propus Moscovei eliberarea lui Viktor Bout, fostul agent al serviciilor secrete rusești, devenit celebru traficant de armament, arestat pentru terorism în Tailanda, extrădat în Statele Unite, unde ispășește o pedeapsă de 25 de ani.

   Administrația Biden și Partidul Democrat speră că succesul acestei tranzacții ar putea fi o mare lovitură de PR și i-ar ajuta substanțial în alegerile din noiembrie. E posibil. Cu toată compasiunea ce trebuie arătată baschetbalistei, deși este singura vinovată de situația în care se află, ar mai rămâne o întrebare: cât de morală ar fi o înțelegere prin care un monstru ca Viktor Bout ar fi eliberat în schimbul ei? Dar, când e vorba de politică, prețul moralei se află în permanentă „creștere negativă.”

   Există și o ironie a situației. Griner, pentru a cărei eliberare Casa Albă și Departamentul de Stat își întețesc eforturile (și e datoria lor să o facă), rămâne la poziția ei de a nu respecta steagul Statelor Unite și de a părăsi arenele de joc în timpul intonării imnului național. Așa că, n-ar fi de mirare ca, după reîntoarcerea acasă, președintele Biden să-i acorde baschetbalistei cea mai înaltă decorație pe care o poate primi un civil în Statele Unite – Presidential Medal of Freedom –, așa cum a făcut-o și cu foarte vocala fotbalist-activistă Meghan Rapinoe.

   Go ahead, Brendon. Make Putin’s day!

 

Dorin  TUDORAN este un important poet, eseist, publicist și dizident politic român. Suntem onorați că Domnia Sa a acceptat să preluăm, în Gazeta DÂMBOVIȚEI, texte din ULTIMA PĂLĂRIE („poate că nu știu exact ce sunt, dar știu foarte bine cine nu sunt”…).