Cu o săptămână în urmă, fiul nostru Paul ne povestea că unul din profesorii săi de la Facultatea de Business Management and Finance de la Universitatea din Cardiff le reproșa online, studenților săi, scuza folosită de aceștia pentru a obține o prelungire cu o săptămână a termenului limită de predare a unea dintre temele scrise (coursework) și anume aceea de ușoară depresie din cauza pandemiei și a faptului că studiul este oferit numai online (deși costă la fel, pentru că aici tuition fees sunt 9.500 de lire pe an). Profesorul credea că este o exagerare, ba chiar un nonsens. Drept consecință, Paul i-a scris decanului Universității, pentru a-și proteja colegii care nu au același suport moral și material pe care îl are el.
Internetul ,,geme’’ de mantre despre cum, adoptând o atitudine pozitivă, vei trece peste orice obstacole. Sunt comune sfaturile: ,,Fii calm! Gândește-te că vine Crăciunul!‘’, ,,Și asta va trece!’’, ,,Totul e bine’’ sau ,,Provocările mă vor face mai puternic’, ba chiar: ,,Uită provocările zilei, gândește-te la binecuvântări’’. Anxietatea este universală. Cred că unii ne naștem cu ea. O numim ,,preocupare’’. Când mă îngrijorez dintr-o pricină sau alta, fire practică, soțul meu are o soluție: ,,Crezi că merită să te frămânți pentru asta?‘’, mă întreabă retoric. ,,Stai că îți dau un motiv pentru care să te preocupi cu adevărat’’, adaugă apoi. Uneori, comparând cele două motive de preocupare, devii satisfăcut cu mai mica neliniște provocată de problema inițială. De aceea, afirmă Stephanie Barnes în articolul ei intitulat ,,Încearcă una din aceste fraze pe care le folosesc cei care sunt buni la asta’’, de pe Huffpost: ,,A devenit comun faptul că mulți oameni percep anxietatea ca făcând parte din viața de toate zilele, ignorând-o, în loc să se refere la ea înainte ca situația să se înrăutățească’’. ,,Aceasta este marea problemă’’, ne avertizează Barnes. Lăsată netratată, anxietatea ,,schilodește’’, conduce la dureri de cap, amețeli, dureri de stomac și sindromul de colon iritabil, ulcer și chiar la atacuri de panică.
Chantelle Doswell, consilier licențiat și lector la Facultatea de Intervenție Socială de la Columbia University, punctează că: ,,Mantrele îi pot ajuta pe oamenii care suferă de anxietate, în două moduri: îi ajută să se concentreze și furnizează contra-narative, gândurilor automate care provoacă anxietate’’.Tehnicile pot fi atât de eficiente, ni se spune, încât terapeuții și experții în bunăstare le folosesc ei înșiși și le recomandă clienților. În teorie cel puțin, funcționează a- ți spune: ,,Sunt înțelept’’, ,,Sunt mesagerul dragostei’’, ,,Mi-am găsit pacea’’ și alte fraze asemănătoare în seturi de câte trei (cum ne recomandă Katuscia Gray, lucrător social din New York, specializat în domeniul clinic). Este însă suficient? Se poate controla atacul de panică numărând și respirând adânc, pe ritmul altei mantre, ,,Va trece și asta’’? Depinde de la caz la caz. Sunt acestea un panaceu universal? Nu cred. Mantrele presupun folosirea sunetului pentru trezirea conștiinței de sine. Ele provin dintr-o bază sanskrită, iar aspectele fundamentale ale limbii sanskrite sunt foarte sensibile la sunet. Sanskrita este o limbă în care forma și sunetul sunt legate. În engleză, însă, cuvintele ,,sun’’ (soare) și „son’’(fiu) se pronunță la fel. Cum sunetul este atașat unei anumite forme, când pronunți sunetul ești în legătură cu forma nu numai psihologic, ci și existențial. Ce facem, însă, dacă forma se distorsionează prin coincidența pronunției? Cu ce formă îl identificăm? Explicând mantrele pe înțelesul tuturor, Sandhguru comentează că mantra înseamnă un sunet, o anumită rostire sau o silabă. „Astăzi, știință modernă vede întreaga existență ca o reverberație a energiei, având diferite niveluri de vibrație. Aceasta înseamnă că întreaga existență este o simfonie de mai multe mantre. Dintre acestea, câteva mantre sau câteva sunete au fost identificate și pot funcționa ca niște chei. Dacă le folosești într-un anume fel, ele devin chei care deschid diferite dimensiuni ale vieții și ale experienței interioare’’ (www.inspire-magazine.ro). Cu alte cuvinte, mantra, ca știință, este o dimensiune foarte puternică. Dacă este transmisă fără fundamentele de care este nevoie și fără a crea cadrul necesar, poate cauza multe neajunsuri, pentru că este o știință subiectivă. Dacă terapia sunetului nu este panaceul, atunci tehnicile yoga și alte terapii de relaxare sunt recomandate. Sigur că ele funcționează doar pentru unii. Cum rămâne însă cu cei mai sensibili? Dar cu cei care devin depresivi și chiar suicidali? Motivele sunt multiple: viața grea, sărăcia, un partener de viață care îi victimizează și chiar – în unele cazuri – o predispoziție. Ce faci când te naști așa, ,,a born worrier’’(născut preocupat)? Este depresia genetică? Dacă nu depresia, preocuparea este. Chiar și faptul că îți pasă, dar nu poți schimba lucrurile, te poate deprima.
,,Eliminați cauza și veți vedea efectul’’, declară psihiatrii și terapeuții. Dacă însă cauza nu poate fi eliminată? În multe societăți, bolile mintale sunt percepute ca un stigmat. Nu se vorbește mult despre depresie. Am avut elevi în Marea Britanie ai căror părinți evitau subiectul și dădeau vina pe societate, profesori, școală, ba chiar îmi sugerau să le încui copilul într-o altă cameră (unde păstram rechizitele școlare), ,,până când se potolește’’, pentru că așa procedau ei în țara de proveniență! Toate cursurile de consiliere profesională pe care le-am absolvit sunt în zadar, dacă părinții sau alte rude nu cooperează în a accepta realitatea. Comunicarea este esențială. În trecut, adulților cu o predilecție spre anxietate, li se vindeau fără rețetă medicală, extraveral, distonocalm, diazepam, nitrazepam. Înainte de orice provocare, așa erai sfătuit. Formula generală era: ,,Ia unul înainte de examen. Te va calma.’’ Mai târziu s-au văzut efectele negative: adicția, supradoza, lipsa somnului, insuficiența respiratorie, problemele hepatice, euforia sau oboseala de lungă durată. Mai grav: lipsa de poftă de viață și de a dori să te relaționezi cu alții. Există în engleză o expresie:,,you are a pill popper’’, adică iei un medicament pentru orice. Chiar și dacă simptomele nu există. Just in case! Aceasta este fața obscură a gândirii pozitive. Când pretindem că problemele nu există, că unii dintre oamenii cu care ne înconjurăm (și chiar unele rude) nu sunt răi, ci doar negativi și bârfitori (,,așa sunt ei’’, ,,sângele apă nu se face’’), când ignorăm simptomele supărărilor adânci, cronice, când nu ne-am împăcat încă cu noi înșine, când nu știm să ne apreciem și să ne iubim suficient și râvnim la ceea ce sunt sau au, alții. Poate tocmai de aceea una din cele mai cunoscute mantre este ,,OM’’. Conform http://www.evoluamimpreuna.ro.5-mantre-antice,,,OM’’ este sunetul Universului. Mantra ,,OM’’ este vibrația primordiala a Universului, reprezentând procesul nașterii, al morții si al renașterii. ,,Este demonstrat științific faptul că rostirea sunetului „OM” ne aduce la aceeași rezonanță cu Universul. Vibrează la frecvența de 432 Hertz – considerată vibrația naturală a Universului – in comparație cu frecvența de 440 Hertz cu care este asociată, în general, muzica zilelor noastre. În momentul in care coborâm frecvența prin ascultarea sunetului OM, mintea noastră se liniștește, ceea ce îi permite să-și îndepărteze o mare parte din gânduri și să se pregătească pentru procesul meditației.
A fi OM unul cu celălalt, dacă e să extrapolăm mantra la relațiile interumane, a comunica cu alții care suferă mai mult decât noi, vibrând la unison cu cei care au nevoie de noi, ne-ar putea vindeca de păcatul gândirii pozitive care exclude realitatea. Trecem prin vremuri dificile datorită pandemiei și a izolării. Statisticile WHO estimează că 4 din 10 adulți au raportat simptome de anxietate sau depresie în SUA. National Statistics Office din Marea Britanie a calculat că în jur de 800.000 de britanici și-au pierdut slujba în ultimul an. Această cifră nu include slujbele ,,neoficiale’’ ale sezonierilor care nu plătesc taxe. A crescut consumul de alcool și de droguri. În SUA 53% dintre adulții care și-au pierdut slujba au raportat simptome de probleme cu sănătatea mintală. Lucrătorii din ,,linia întâi a frontului’’, the frontline key workers, sunt încă speriați de riscul infectării cu Covid19. Chiar dacă vaccinul va preveni infectarea, consecințele pandemiei vor fi de lungă durată. Deja Inspectoratele Școlare din Marea Britanie ne previn că indisciplina în școli și universități va escala, că relația profesor- elev (și așa fragilă) va fi alterată. Nucleul familial este alterat. Reevaluăm ceea ce este cu adevărat important. Familia. Prietenii. Profesia.
Camil Petrescu scria, în ,,Patul lui Procust’’:, ,Emoțiile mortale sunt intense, palide și egale. Cei cu adevărat în stare să sufere sufletește au și orgoliul de a refula totul, au și durerea inferiorității lor de o clipă – și poate că tocmai această comprimare mistuie și doare mai mult, deci e de presupus că tocmai cei mândri, care își ascund simțirea, sunt cei care, și mai ales prin asta, suferă cu adevărat.’’ Este luciditatea o povară? Este mândria un defect?
Pe 15 februarie 2017, Anca Băniță scria pe blogul ei: ,,Împlinesc astăzi 30 de ani. Nu mi-am clarificat toate lucrurile cheie care erau confuze la 20+, nu știu care e scopul vieții 100% și nici nu știu ce am să fac în următorii 10 ani. În schimb, am mai multă încredere în mine și mai multă libertate ca niciodată. Fac ce-mi place, am reușit să ies din zona de nefericire, știu mai clar ce vreau de la o relație și de la cei cu care mă înconjor, cântăresc mai bine lucrurile și pot citi mai bine oamenii”. După care adaugă: ,,Doamne, cât de mult îmi iubesc luciditatea și încrederea de acum!‘’ Puterea personală de a selecta pe acei care aduc valoare vieții noastre, care nu ne exploatează și nu sunt certăreți sau agresivi, care nu ne provoacă suferință, ca și o slujbă care să ne dea satisfacția împlinirii, o familie, iubirea, compasiunea și mai ales de a fi ,,true to oneself’’, acceptarea sunt magice . Fără critici, fără comparații cu alții… Cea mai importantă relație este relația cu sine. ,Considerați că meritați, că sunteți la fel de buni ca orice altă ființă umană. Fiți atenți la tiparele pe care le repetați și la oamenii care nu vă plac…‘’, ne sfătuiește Anca. ,,Mai presus de toate, fiți recunoscători pentru ceea ce aveți.‘’
În serialul thriller psihologic supranatural, cu double twist, de 6 episoade, ,,Behind her eyes’’ care se află, de câteva săptămâni, în topul celor mai vizionate producții de pe Netflix în Marea Britanie (și al cărui regizor a produs și ,,The Crown’’ – ,, Coroana’’), eroina principală, moștenitoarea scoțiană Adele (abia ieșită dintr-un spital de boli mintale, după ce suferise arsuri și un șoc puternic din cauza unui incendiu ), se joacă prostește cu subconștientul și este aruncată în fundul unui puț, moartă, în corpul unui așa-zis prieten, Rob (pe care îl cunoscuse la spital), prieten care o invidiază nu numai pentru banii rămași de la părinții morți, arși în incendiu, dar și pentru partenerul de viață. În ,,Ceea ce nu se vede cu ochiul liber’’, protagoniștii învață să își manipuleze coșmarurile și să găsească literalmente o portiță de scăpare (în film, o ușă) într-o lume așa cum și-o doresc. Soluția aceasta însă este supranaturală și înșelătoare. Martin Seligman, unul dintre psihologii cei mai mediatizați din ultimele decenii, ne previne:,,Evitarea excesivă a acelor emoții așa numite negative, poate favoriza crearea unor mici despoți hedoniști’’ ( www.Huffingtonpost.es). Frustrarea e și ea importantă. Dacă cineva cultivă cea mai grozavă versiune de sine și se dorește astfel, când acel ,,ser perfecto’’ (ființa perfectă) nu este – în final – desăvârșită, poate că nu și-a dorit ce trebuia. Be careful what you wish for! Atenție ce vă doriți!
IULIANA RICH e „târgovișteancă în suflet și în gând”, chiar dacă trăiește de mulți ani departe de orașul ei, în care a fost profesoară de „Ienăchiță Văcărescu” și de „Carabella”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
