kiss2025a.jpg Euroguard InCaseEnergy 	oneminamed_nav.gif

Târgoviștea celor 33! Mircea cel Bătrân, singurul răsăritean care l-a învins pe Baiazid de două ori

33 de nume sunt săpate în marmură la intrarea în Curtea Domnească din Târgoviște. 33 de domni și voievozi care au condus Țară Românească din Curtea Domnească ridicată la Târgoviște de Mircea cel Bătrân! 33 de portrete de bărbați de stat pe care Gazeta Dâmboviței vi le prezintă din dorința de a păstra vie istoria acestor locuri. 

MIRCEA CEL BĂTRÂN 

(23 septembrie 1386 – 31 ianuarie 1418)

Moștenitor al dinastiei Basarabilor, Mircea cel Bătrân este domnitorul în domnia căruia Țara Românească a avut cea mai mare întindere, așa cum o arată titulatura sa:

„Eu cel întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi bine cinstitul şi de Hristos iubitorul şi singurul stăpînitor Io Mircea, mare voievod şi domn, cu mila şi cu harul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată Ţara Ungrovalahiei şi părţile de peste munţi (parte din Ardeal), încă şi spre părţile tătăreştişi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi Banatului de Severin domn şi pe amândouă părţile peste toată Podunavia (Dunărea) până la Marea cea mare şi cetăţii Dârstorului stăpânitor”

Marea întindere a țării îl obligă pe domnitor la adoptarea unor reforme administrative precum împărțirea în județe, organizarea exemplară a cancelariei domnești, dar și  organizarea unui sistem militar fără precedent, capabil să apere Țara Românească, prin fortificații ca cele de la: Giurgiu, Turnu, Cetatea Severinului, Orația sau Caliacra. Mircea cel Bătrân a reformat și sistemul comercial patriarhal. În timpul domniei sale au fost fixate taxe vamale pe categorii de bunuri, privilegii păstrându-se numai în cazul negustorilor brașoveni sau a negustorilor români din Transilvania.

Târgoviște, Curtea domnească

De numele domnitorului Mircea se leagă așezarea Târgoviștei la rang de reședință domnească. Decizia a fost luată ca urmare a imposibilității de a întări reședința de la Câmpulung, dar și datorită oportunităților geostrategice pe care le avea Târgoviștea.

Rolul decisiv în așezarea viitoare a capitalei la Târgoviște l-a avut fiul lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, asociat la domnie după obiceiul vremii. Mihail a avut reședința la Târgoviște și s-a implicat în ridicarea Curților domnești de aici.

manastirea-cozia-treime-16

Mircea cel Bătrân și fiul sau Mihai I, frescă Mănăstirea Cozia

Ceea ce vedem astăzi la Târgoviște este a doua casă domnească de la Târgoviște, ridicată pe edificiului primei. curtea domneascaConcepută de arhitecți apuseni, inspirați din Palatului lui Caro Robert de Anjou de la Timișoara, casa domnească de la Târgoviște este cea mai spațioasă clădire aulică ridicată până atunci în țările române. În plus construcția ei a îmbinat diferite elemente arhitecturale inovatoare în Țara Românească. Ridicarea curților domnești are directă legătură cu întărirea economică de după 1400. Fără bani nu puteau construi nici domnitorii Evului Mediu. Monedele din această perioadă arată că economia se redresase, în realizarea lor fiind folosită o cantitate mare de argint, față de cele emise înainte de 1400. Untitled

Începutul secolul XIV adusese o noua realitate politică internațională, favorabilă dezvoltării țărilor române. Este vorba de prinderea temutului Baiazid, luat prizonier şi plimbat în cuşcă prin toată Asia, de cel apărut din pustiul stepelor, căptenia tătară – Timur Lenk. Prinderea lui Baiazid a generat o criză politică internă în statul otoman.

Timp de 15 ani, Mircea a fost principele creştin care s-a bucurat de cea mai mare faimă şi autoritate în răsăritul Europei, fiind singurul care l-a învins de două ori pe temutul Baiazid.

Bătălia cu care Mircea cel Bătrân a rămas în conștiința românilor este cea de la Rovine, pe 17 mai 1395, pe malulrovine unui râu încă necunoscut. Unii cred că ar fi fost lângă Craiova, alţii pe apa Ialomiţei, iar o a treia versiune îl situează pe unul din râurile Cămăţui, Vedea, Teleorman sau Argeş. Bătălia a fost cruntă şi sângeroasă. Deşi izvoarele sunt categorice în privinţa biruinţei lui Mircea, acesta nu a putut împiedica înaintarea armatei otomane a lui Baiazid, mult superioară numeric, aşa încât românii s-au retras spre Argeş unde o nouă luptă a avut loc, de această dată nefavorabilă lui Mircea. Acesta trece munţii şi încheie un tratat cu Sigismund al Ungariei.

Urmează anul de graţie 1400, când o armată otomană face o expediţie de pradă în Ungaria. La întoarcere, Mircea având de partea sa şi un contingent ungar, îi atacă şi îi învinge pe turci.

Întimpul domniei sale, Mircea cel Bătrân a primit în 1407, de la Sigismund de Luxemburg ca feudă (proprietate oferită în schimbul loialităţii) Castelul Bran, pentru a se putea retrage aici în caz de atac al turcilor. În 1419, după încetarea din viaţă a voievodului, instabilitatea politică din Ţara Românească l-a determinat  pe Sigismund să preia castelul şi să îl încredinţeze principilor Transilvaniei.

O viață liberală

Mircea cel Bătrân a avut mai mulţi fii. Cronicarii vremurilor spun că ducând o viaţă liberală, ”a avut mulţi copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la domnie în 1408, a murit în 1420. Alţi urmaşi, care au ajuns pe tronul Ţării Româneşti, au fost Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea şi Vlad Dracul. Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. De asemenea, în cronici mai sunt pomenite două fiice ale domnitorului: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) şi încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi, pe care Mircea l-a ajutat să obţină tronul Imperiului Otoman).

Mircea cel Bătrân a încetat din viață la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie același an.

Mircea cel Bătrân în literatură și artă

      Bătălia de la Rovine, în care Mircea cel Bătrân l-a învins pe temutul sultan Baiazid  a devenit peste secole subiect de inspiraţie pentru poetul național Mihai Eminescu care a publicat una dintre cele mai frumoase poeme de inspirație istorică: ”Scrisoarea a III-a”.

      În 1989, Mircea devide personajul filmului cu același nume regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemeș, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu.

[youtube width=”600″ height=”400″ video_id=”aKRWTJ_TB24″]

Distribuie:

Lasă un comentariu

Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media