Am o idee de afaceri! Ce fac cu ea? (2)
După evaluarea oportunităţilor de afaceri, descrisă în articolul anterior, din care a rezultat că afacerea este fezabilă şi autoanaliza motivaţiei intrării sale în afacere, întreprinzătorul are mai multe metode de a intra în afacere ca de exemplu iniţierea propriu-zisă a unei afaceri proprii, cumpărarea unei afaceri existente, franchising-ul, licensing-ul, joint-venture şi altele. Voi analiza mai întâi iniţierea unei afaceri proprii, cu avantajele, dezavantajele şi etapele sale legale urmând ca în finalul articolului să prezint pe scurt şi alte metode de intrare în afaceri.
Avantajele firmei nou înfiinţate sunt: flexibilitate (structurarea în ce manieră doreşte întreprinzătorul), angajarea personalului dorit, mândria, responsabilitatea socială prin oferirea de locuri de muncă, este mai puţin costisitoare decât cumpărarea unei afaceri etc. Dezavantaje: rezistenţa consumatorilor fideli anumitor mărci de produse faţă de produse noi, pentru că atitudinile şi obiceiurile consumatorilor se schimbă lent; dificultăţi în finanţare; răspunsul agresiv al concurenţilor; timp de lansare îndelungat; risc ridicat etc.
Înfiinţarea firmelor noi are la bază câteva documente legislative principale, şi anume O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare. Înfiinţarea unei firme noi se poate face în mod tradiţional personal sau prin persoane ori firme specializate, respectiv online!,atât pentru profesionişti (P.F.A., I.I. ,I.F.), cât şi pentru societăţi comerciale precum S.R.L., S.A., etc., prin portalul https://portal.onrc.ro
În România, începând cu 1 decembrie 2007, firmele pot fi înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi electronic, plata făcându-se online prin transfer bancar, ca urmare a directivelor U.E. privind îmbunătăţirea mediului de afaceri. Înregistrarea se face trimiţând documentaţia online după ce a fost semnată digital de unul din furnizorii de certificate digitale agreat de O.N.R.C. urmând ca în final să se ridice certificatul de înmatriculare de la O.N.R.C., vd. site – ul onrc.ro). Numărul firmelor care procedează aşa este încă mic datorită slabei informatizări a acestora şi pentru că achiziţionarea certificatelor digitale necesare introducerii semnăturii electronice şi pachetele software necesare pentru semnarea documentelor este costisitoare pentru multe dintre firmele mici şi mijlocii. Durata înfiinţării unei firme, numărul procedurilor, costul şi capitalul social minim diferă de la o ţară la alta. De exemplu, ai nevoie de numai 2 zile pentru a deschide o afacere în Australia şi de circa un an în Congo ori El Salvador, iar în România în maxim 3 zile prin procedura online. Există la nivelul Uniunii Europene,ca şi la noi, o preocupare constantă pentru reducerea numărului de zile, al documentelor şi costului înfiinţării unei firme!).
După ce întreprinzătorul s-a decis să iniţieze o anumită afacere, trebuie să aleagă – în funcţie de anumite criterii – forma de organizare juridică a afacerii proprii pe baza cunoaşterii aprofundate a legislaţiei de profil, dar şi ştiind că fiecare dintre aceste forme prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Asemenea criterii sunt resursele financiare necesare şi modul lor de obţinere, profitul net estimat, calificări şi competenţe speciale, experienţa în afaceri, perspectiva de dezvoltare a afacerii, cota-parte de participare la capitalul social, taxele necesare autorizării firmei, responsabilitatea în caz de faliment, şi altele. Formele de organizare juridică pentru persoanele fizice, cu excepţia profesiilor liberale (precum avocat etc.) şi acelor activităţi economice reglementate prin legi speciale, precum prevenirea şi combaterea spălării banilor, sunt: persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale; întreprinderi familiale, constituite din doi sau mai mulţi membri ai unei familii (aceasta cuprinde soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit 16 ani la data autorizării firmei, rudele şi afinii până la gradul al patrulea). Pot fi implicate în cele 3 tipuri de afaceri persoanele care au 18 ani, nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală. Cele trei categorii de persoane fizice ţin contabilitate în partidă simplă, nu pot angaja cu contract de muncă terţe persoane (cu excepţia întreprinderii individuale) dar pot colabora cu P.F.A. etc., sunt asigurate în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sănătate, şomaj.
Sunt plătitoare de impozit pe venit în condiţiile prevăzute de legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare. Optarea pentru forma de impozitare de către P.F.A. autorizate care realizează venituri din activităţi independente, individual şi fără angajaţi se face la înregistrarea iniţială de la A.N.A.F., imediat după înfiinţare.
Caracteristicile care conferă afacerilor de familie avantaje competitive sunt: personalul, adică membrii familiei, are sentimentul că îşi poate controla propriile destine şi poate avea beneficii financiare; la nivelul afacerii, avantajele constau în costuri de înfiinţare mai mici, independenţa de a construi planuri pe termen lung, fără presiuni din partea pieţei de capital şi fără riscul unei preluări, ca şi în faptul că cultura familiei este o sursă de mândrie, stabilitate, motivare privind conducerea firmei. Se constată, însă, că la nivel european doar 3 din 10 întreprinderi familiale supravieţuiesc atunci când trec în administrarea celei de a doua generaţii datorită absenţei unui plan privind succesiunea la conducerea firmei, accesul limitat la pieţele de capital, disputelor din familie. Alte dezavantaje, valabile şi pentru întreprinzătorii individuali, sunt interdicţia de a folosi personal salariat din afara familiei, posibilităţi mai reduse de finanţare/creditare, ca şi de dezvoltare, restricţii privind spaţiul folosit, limitări în stabilirea obiectului de activitate, şi altele.
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi cele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale în una dintre următoarele forme: societate în nume colectiv (S.N.C), societate în comandită simplă (S.C.S), societate pe acţiuni (S.A.), societate în comandită pe acţiuni (S.C.A) şi societate cu răspundere limitată (S.R.L.), societăţi agricole. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, fiecare parte socială/acţiune deţinută dând dreptul la un vot în A.G.A.
Un loc aparte în cadrul firmelor private din Uniunea Europeană (circa 99 % din totalul afacerilor, 2/3 din total angajaţi) îl ocupă întreprinderile mici şi mijlocii (I.M.M.), ca de altfel şi în România, unde 60% din P.I.B. este creat de I.M.M., respectiv de către 4,3 milioane de angajaţi la sfârşitul anului 2023, cf. Registrului comerţului. De la 1 ianuarie 2005, conform recomandărilor făcute de Comisia Europeană, categoria întreprinderilor micro, mici sau mijlocii este alcătuită din firmele care angajează maxim 10/49/250 salariaţi, au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2/10/50 milioane euro şi/sau deţin active totale în valoare de cel mult 2/10/43 milioane euro.
Deci există 3 criterii de clasificare a I.M.M., primul fiind obligatoriu, dar o I.M.M. putând alege respectarea unuia dintre celelalte două. Mai mult chiar, depăşirea unuia dintre ultimele două permite păstrarea statutului de I.M.M. Nu pot fi înfiinţate microîntreprinderi în domeniile bancar, al asigurărilor, jocurilor de noroc, pieţei de capital, consultanţei şi managementului.
Reţinem că s-a înfiinţat în anul 2001 Fondul naţional de garantare a creditelor pentru IMM-uri care în colaborare cu anumite bănci comerciale oferă cofinanţări pentru realizarea investiţiilor IMM; apoi a fost promulgată legea privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (nr. 346/2004). Ca urmare, statisticile actuale sunt îmbucurătoare pentru că conform Registrului comerţului, în 2023 I.M.M. realizau 1/3 din cifra de afaceri a economiei naţionale, 1/3 din profitul total şi aveau 39% din totalul angajaţilor.
Pe primele 6 luni din 2024 conform statisticilor O.N.R.C. au fost înfiinţate 68000 firme noi la nivel naţional din care 50149, adică 73,55 % S.R.L., 15000, adică 22,4% P.F.A. din punct de vedere al formei juridice de organizare, iar după domeniul de activitate, cele mai multe, 13335, sunt în comerţul cu ridicata şi amănuntul. În total, în anul 2024, au fost dizolvate 46205 firme, deci şi procentul firmelor dizolvate a crescut faţă de 2023 cu 16,5 %, iar faţă de 2008 – de 10 ori mai mult, datorită scăderii drastice a vânzărilor, lipsei acute de finanţare şi datoriilor tot mai mari acumulate.
Avantajele S.R.L. sunt controlul asupra managementului firmei, posibilitatea transmiterii părţilor sociale între asociaţi şi faptul că poate avea un asociat ori maxim 50. Dezavantajele sunt limitarea obiectului de activitate permis de lege şi faptul că o persoană poate fi asociat doar la un singur S.R.L. Conform C.C.I.R., o problemă reală este că din cele 1.206.397 firme existente în nov.2023, numărul celor care au depus bilanţul contabil a fost doar de 846.459 fapt ce se explică prin eludarea controlului A.N.A.F. de către acestea, evaziune, neplata penalităţilor, ele riscând dizolvarea dar din păcate legislaţia existentă nu prevede sancţiuni semnificative pentru nedepunerea bilanţului contabil anual. Pentru anul 2025, sunt 4 linii de finanţare pentru microîntreprinderi precum Start-up Nation, pentru mici afaceri, granturi pentru digitalizare, pentru inovare şi creşterea competitivităţii I.M.M..
După ce s-a căzut de acord asupra formei de organizare juridică a firmei, trebuie ales obiectul de activitate principal, cât şi cele secundare, în funcţie de codul C.A.E.N. aprobat prin H.G. nr. 656/1997, cu modificările ulterioare. Codul C.A.E.N. are 4 cifre, prima desemnând domeniul, a doua-ramura, a treia-subramura şi a patra-activitatea propriu-zisă, deci activităţile sunt clasificate la trei niveluri de detaliu acoperitoare pentru ceea ce un întreprinzător poate realiza în cadrul unei activităţi. Urmează depunerea cererii de verificare a disponibilităţii denumirii firmei conform formularului completat cu 3 denumiri în ordinea preferinţelor şi după caz pentru emblemă, stabilirea sediului social al firmei, elaborarea actului constitutiv, etc. (lista cu actele necesare pentru înfiinţarea P.F.A., S.R.L., etc. este publicată pe site-ul O.N.R.C.). După verificarea dosarului şi validarea actelor depuse se ridică de la Registrul Comerţului certificatul de înregistrare a firmei conţinând codul unic de înregistrare (C.U.I.) şi hotărârea tribunalului judecătoresc de pe lângă O.N.R.C., precum şi certificatul constatator.
Printre alte metode de intrare în afaceri pe lângă cea de înfiinţare a unei firme noi sunt cumpărarea unei firme existente și franchising-ul. Avantajele cumpărării unei afaceri/firme existente sunt continuitatea activităţii, imaginea favorabilă formată deja, amplasamentul corespunzător existent deja, relaţiile cu furnizorii deja stabilite, personalul calificat, finanţare mai accesibilă faţă de o firmă nouă. Dezavantajele se referă la găsirea dificilă a unei asemenea firme, echipamente depăşite moral şi fizic, situaţie financiară defavorabilă, neonestitatea vânzătorului. Franchising-ul/franciza presupune ca proprietarul unui produs/serviciu înregistrat să garanteze prin contract drepturi exclusive unei persoane în condiţiile respectării standardelor de calitate şi în schimbul plăţii unei redevenţe, calculată de regulă ca procent din vânzările nete, prin contract de franchisă. Sistemul este foarte popular în Occident cel mai des întâlnită fiind franciza din reţeaua de distribuţie. La noi sunt doar 330 de concepte, faţă de Franţa care are 1300, cele mai multe fiind în domeniul HoReCa, ex. Mc.Donald’s, Fornetti, Five to go etc… Evaluarea unei francize arată ca avantaje posibilitatea creşterii rapide a reţelei de distribuţie a francizorului, produse verificate pentru francizat,asistenţă tehnică şi financiară şi management, reclamă la scară naţională, capital de lucru mai redus etc. Dezavantajele sunt dependenţa de francizor, restricţii ale vânzării francizei la preţul dorit de proprietar etc.
*
Subiecte de reflecţie
Semnătura electronică (vezi şi legea nr.455/2001 modificată prin ordinul ANAF nr. 2520/2010) are numeroase avantaje precum: securizarea tranzacţiilor electronice prin autentificare-care atestă identitatea semnatarului în mod legal; integritate, pentru că documentele sau mesajele semnate electronic nu pot fi modificate; confidenţialitate, asigurată prin criptarea informaţiei, conţinutul mesajului neputând fi citit de altcineva în afara destinatarului. La aceste avantaje se mai pot adăuga: nonrepudierea – pentru că este recunoscută legal, având aceeaşi valoare cu cea a semnăturii olografe; sfera de aplicare largă, pentru internet banking, e-commerce, e-tax, autentificare pe internet, extranet sau intranet; reduceri importante de timp şi de resurse financiare şi umane prin realizarea tranzacţiilor între persoane fizice şi juridice aflate la distanţă, ca şi datorită eliminării lucrului cu hârtii şi a costurilor aferente acestora..
xxx
RECOM online este serviciul bazat pe un program informatic, care permite accesul la înregistrările din Registrul comerţului computerizat, privind regiile autonome, societăţile comerciale, organizaţiile cooperatiste, PFA, întreprinderi familiale. Poate fi accesat gratuit pentru a obţine informaţii despre starea actuală a firmei, tastând nume utilizator-guest şi parola-guest, sau cu abonament pentru a obţine informaţii înregistrate despre persoane juridice, de exemplu date despre capital social subscris, date de bilanţ etc.
TEXT SELECTAT ŞI ADAPTAT DIN LUCRAREA „ANTREPRENORIATUL – O SOLUŢIE PENTRU CRIZA ECONOMICĂ (AUTORI: VICTOR MIHALAŞCU, BOGDAN MIHALAŞCU, DOINA MIHALAŞCU ) – Editura Techno Media, 2013…
Victor MIHALAŞCU este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, al cursurilor de formare de formatori pentru economie şi antreprenoriat organizate de C.R.E.E. în parteneriat cu N.C.E.E. (S.U.A.) şi a fost profesor la renumitul liceu „Ovidius” din Constanţa.
Facebook
WhatsApp
TikTok
