Să cumpăr aur acum sau niciodată? – Alternative investiţionale (2)
„Investiţiile financiare nu reprezintă un sport exclusivist, un soi de club select pentru casta speculatorilor de geniu. Nimic nu te împiedică să-ţi pui banii la lucru dacă ai un bagaj minim de cunoştinţe financiare şi o strategie clară de investiţii.” – Eugen Voicu, Răzvan Paşol – Ghid de investiţii personale
Au început să abunde o mulţime de experţi peste noapte în domeniul investiţiilor în aur. Tot Occidentul strigă aur pe pieţele financiare, aurul era noul petrol cotat la un moment dat la 100 şi 150$ în vara lui 2008. Dintr-odată auzim cum îndatorarea excesivă (zic unii) a Americii este cauza pentru care dolarul american este o monedă fundamental slabă, sau slăbită. De ce S.U.A. este de fapt un popor îndatorat de zeci de ani şi de ce exact acum şi-a găsit aurul momentul de glorie, nu îţi mai spune nimeni. Asta ca să nu îi punem la socoteală pe cei care ţi-ar spune că, de fapt, îndatorarea Americii este sub 10% din PIB-ul lor şi, deci, nu ar trebui să fie o mare tragedie că America trăieşte pe datorie.
Merită investit acum în aur, în produse derivate pe cotaţiile aurului, în companii ce sunt influenţate pozitiv de preţul aurului? Răspunsul începe prin a înţelege că, dintr-un anumit punct de vedere, există 2 tipuri de investitori. Primul tip alege să facă diverse investiţii atunci când preţurile sunt deja în creştere; iar în funcţie de cât aşteaptă până la a cumpăra acţiuni, aur, obligaţiuni sau futures, se poate spune despre ei fie că „tranzacţionează cu trend-ul” ori că „se urcă în carusel cu toţi ceilalţi investitori”. Al doilea tip de investitori, precum Warren Buffett, alege să facă plasamente doar când produsele de investiţii au cotaţii mai ieftine decât cele care ar putea fi confirmate de trend-uri deja bine conturate. Aceşti investitori cumpără deseori atunci când preţurile sunt în scădere, înţelegând că dacă vrei să cumperi ceva la cel mai ieftin preţ, nu vei reuşi niciodată dacă stai să aştepţi să apară un trend clar de creştere.
Majoritatea covârşitoare a consultanţilor de investiţii şi a brokerilor şi a tuturor „experţilor” se încadrează însă în primul tip de investitori – din mai multe motive, a căror analiză interesantă ţine foarte mult de fascinanta disciplină „behavioral finance”. Pe scurt însă, trebuind să gospodărească banii altor oameni, deseori experţii devin mai conservatori în investiţii. Mai mult, dacă o investiţie ar urma să meargă prost ulterior, este mult mai uşor să explici că tu ai cumpărat ceva care era în creştere, decât ceva care era în picaj. Per total însă, nu se poate spune că un tip de investitori este mai bun decât celălalt, că una dintre abordări este superioară celeilalte. Majoritatea investitorilor de succes se regăseşte în fiecare dintre aceste categorii. Înainte de a putea răspunde la întrebarea: când este un moment bun de a cumpăra aur?, trebuie să stabilim dacă vorbim despre un investitor care îşi adaugă pentru prima dată în portofoliu un produs financiar, sau despre unul care îşi suplimentează o poziţie deţinută deja în piaţa respectivă. Pentru că aici începem să vorbim despre costul de oportunitate – şi anume despre ce riscă investitorul să piardă dacă el cumpără sau nu astăzi, în timp ce preţul potenţialei investiţii (aurul, de exemplu) ar continua să crească iar investitorul nu mai are o a doua ocazie să cumpere la preţul disponibil doar astăzi. Evident, dacă preţul aurului necumpărat ar scădea, costul de oportunitate pentru investitorul ce nu a apucat să cumpere devine zero, şi investitorul rămâne „cel mai fericit dintre pământeni”, nepierzând nimic, ci dimpotrivă. Dacă însă aurul creşte, cei care nu au apucat să cumpere au un cost de oportunitate reprezentat de profiturile pe care le-ar fi realizat dacă ar fi cumpărat la timp. Pentru cei care deţineau deja aur şi l-au văzut crescând, costul de oportunitate va fi mai redus.
Pentru a profita de un trend pozitiv al aurului deja stabilit, există însă 2 opţiuni pentru investitorii de tipul 3, adică investitorii şi inteligenţi, şi precauţi, respectiv cu un apetit moderat la risc. Poţi cumpăra alte metale preţioase, sau poţi investi în acţiuni ale unor companii din domeniul producerii de metale preţioase (aur şi altele). Astfel, de foarte multă vreme, cea mai evidentă alternativă la a investi în aur este să investeşti în argint. Argintul nu numai că a surclasat aurul în numeroase dinamici ale pieţelor financiare, dar şi-a început acest galop de sănătate şi profituri de la un nivel în care era mult subevaluat în raport cu aurul. Istoric vorbind, raportul dintre cotaţia aur versus cotaţia argint a fost în medie de 15. Astăzi, în ciuda creşterii fenomenale a cotaţiei argintului, raportul dintre cotaţia aur versus cotaţia argint rămâne în jur de 60. Şi asta în ciuda faptului că, uitându-ne efectiv spre rezervele de metale preţioase aur şi argint, se constată că 90% din rezerva de argint a planetei a fost consumată. Astfel, deşi la nivel de preţ aurul poate fi mai atractiv, la nivel de cerere şi ofertă argintul este mult mai favorizat. Pe termen lung, acest dezechilibru ar trebui – şi va fi – corectat printr-o creştere suplimentară a preţului argintului, care devine în perspectivă un metal mult mai rar decât aurul, mai ales prin prisma rezervelor naturale mult inferioare celui din urmă, şi gamei de utilizări industriale mult superioare aurului.
Deci putem compara deja o investiţie acum în aur, care nu îţi oferă nicio vizibilitate privind evoluţia preţului, cu o investiţie în argint, care îţi oferă şi un fel de „asigurare” – pe termen mediu/lung, argintul nu ar trebui să se devalorizeze în raport cu aurul, ci dimpotrivă. La fel, poate fi mai eficient să investim în companii producătoare de aur sau argint decât direct în aur (care în prezent a devenit ceea ce era petrolul la 100$ în perioade recente – o combinaţie între isterie, amestec de panică, speculă şi lăcomie). Investitorii care încă nu au o poziţie în sectorul metalelor preţioase nu trebuie să regrete. Este foarte probabil ca cineva care cumpără astăzi aurul la 1000$ să constate că de fapt a făcut o achiziţie ieftină peste câţiva ani. Dar este bine să şi doarmă liniştit în toţi aceşti ani, de unde şi alternativele numeroase de a investi în argint sau companii conexe metalelor preţioase.
XXX
Ce anume şi cum poate influenţa preţul aurului? Aurul are parte de asemenea creşteri spectaculoase în timpul perioadelor de inflaţie sau de instabilitate geopolitică, dar instabilitatea a apărut până acum mai ales cu referire la prezentul şi viitorul zonei euro. Principala cauză asociată creşterii aurului vizează scăderea încrederii globale în dolarul american ca şi monedă oficială de rezervă ce se fundamentează pe o economie a cărei supremaţie s-a construit pe îndatorare galopantă, şi prin politici monetare care s-au dovedit incapabile să controleze bulele speculative.
Dolarul şi aurul evoluează deci per ansamblu invers proporţional. Dolarul ar putea primi ajutor şi s-ar putea întări atunci când FED ar ridica rata dobânzii de referinţă sau când America şi-ar reduce îndatorarea. Dar în contextul actual de criză şi lipsă de efort politic coerent, conjugat şi congruent (seamănă cu România, nu?), nu se vede cum dolarul ar putea primi ajutor, decât doar atunci când euro decide „să se împuşte singur în picior”.
„Vagonul cu aur” este în continuare în creştere, dar este supraaglomerat. Este suficient să strige cineva că arde, ca foarte multă lume să părăsească vagonul şi să îl împingă la vale. O mult prevestită scădere a cotaţiei mai are încă de aşteptat. Indiferent de ce, când şi cum se va întâmpla mai departe, aurul nu va ieşi niciodată din cărţile de istorie a pieţelor financiare. Evoluţia favorabilă a cotaţiei aurului, la bursa din New York, ca şi la noi şi oriunde intervine pe fundalul general favorabil determinat de nivelul scăzut al dobânzilor, ceea ce îi creşte atractivitatea în faţa investiţiilor purtătoare de dobândă, dar investiţia în dolari prezintă în continuare riscuri. De asemenea, investitorii se îndreaptă spre aur sau alte resurse naturale şi în funcţie de creşterea cererii din partea Chinei pentru resurse, importurile acesteia de materii prime atingând niveluri-record.
Post Scriptum:
În România, în anul 2004, uncia de aur valora 400 dolari, şi deci 1kg. de aur era 12800 dolari (o uncie de aur cf. BNR = 31,1035 grame, dar preţul zilnic este stabilit de reprezentanţii celor mai mari 5 bănci de clasă mondială, de două ori pe zi, la 10:30 şi 15:00 ora Londrei). În iunie 2024, uncia de aur valora 2300 dolari, iar 1kg. de aur era 74000 dolari, deci un randament de 475%. Dacă în perioada februarie 2010 – decembrie 2010, cursul BNR al gramului de aur (simbol: XAU) a crescut de la 102 lei la 147 lei în prezent este 463,2781 pentru cel de 24 carate (aprilie 2025). Extremele valutare înregistrate de cursul XAU în perioada 3 octombrie 2024 – 7 aprilie 2025 fiind: de curs maxim gram de aur 463.3913 lei pe 2 aprilie 2025, şi minim de 381.7979 (9 octombrie 2024)
Aşa cum a arătat Victor Dima, şeful Trezoreriei Tavex România, cea mai mare platformă pentru tranzacţionarea cu aur de la noi,începutul lui 2025 a fost marcat de o creştere neobişnuită a preţului aurului. Primul trimestru al anului 2025 a fost marcat de un randament de 19% al preţului aurului, pe locul al doilea în privinţa creşterii preţului aurului în primele trei luni ale tuturor anilor din 1971 încoace (1971 fiind sfârşitul legării preţului aurului de dolarul american). O cauză este politica tarifară a administraţiei Trump care a dus la creşterea cotaţiei aurului vizând importurile în S.U.A. în special din China, dar şi U.E., Japonia, Canada în urma livrărilor masive de aur către S.U.A.
Atenţie! Războiul tarifar pornit de Donald Trump creşte riscul de recesiune şi în ţara noastră, apreciază economiştii, iar deficitul bugetar uriaş moştenit de anul trecut, înrăutăţeşte situaţia. Ca urmare, din cauza undei de şoc pornită din America, şi bursa de valori de la noi înregistrează scăderi pe toată linia şi de aceea oficialii români au demarat discuţii pentru scheme de ajutor al industriilor afectate
B.N.R. susţine că războiul comercial complică mult situaţia economiei româneşti, care deja a încetinit în primele trei luni ale acestui an, faţă de trimestrul anterior, când avansul a fost de un procent. Creşterea inflaţiei va rămâne o îngrijorare pentru români, mai ales după desfiinţarea plafoanelor la energie şi alimente de bază, din vară. Achiziţiile masive de aur ale băncilor centrale, în special China şi Polonia a fost un alt factor, la care se adaugă şi apariţia unor noi investitori pe piaţa aurului, şi anume fonduri de pensii şi de investiţii care au descoperit „subit” activul de siguranţă, aurul. Doar în anul 1980 a mai fost o asemenea creştere de 55% în primele trei luni, urmată însă în 1981 de o corecţie când preţul aurului a scăzut cu 25% într-un an…
.
XXX
Este bine să ştiţi că… 1. În ţările capitaliste dezvoltate există pieţe specializate, care funcţionează sub controlul bursei de valori şi al băncii centrale, şi care tranzacţionează metale preţioase, în primul rând aur, sub formă de monede, bijuterii, medalii, lingouri, aur industrial, iar în unele ţări din Uniunea Europeana nu se aplică TVA la comercializarea lingourilor. 2. Un sfert din stocul mondial de aur estimat la circa 64.000 tone este deţinut de cetăţenii francezi sub formă de lingouri sau monede. Dar şi România are o veche tradiţie în emiterea unor monede şi medalii de aur, începând cu cea emisă de Carol I la 1868 şi până la cele bătute de Nicolae Ceauşescu în anii 1981-1983 cu ocazia sărbătoririi a 2050 de ani de la înfiinţarea statului dac centralizat şi independent, ori cele 95 emisiuni monetare speciale ale BNR începând cu 1995 ocazionate de diverse aniversări politice, culturale etc. 3. După 12 ani de cvasiparalizie a pieţei mondiale a aurului (1980 – 1992), magnatul George Soros a intrat masiv pe piaţă, prin firmele sale de tranzacţii bursiere care şi-au consolidat poziţiile pe piaţa opţiunilor aurifere, completându-şi portofoliile cu titluri de valoare în aur ori cumpărând acţiuni de 400 milioane dolari la companii de exploatare auriferă. Iar unele dintre cele mai mari bănci şi companii financiare din lume îşi construiesc seifuri pentru a depozita lingouri şi monede de aur în valoare de zeci de miliarde de dolari, profitând de cererea explozivă şi preţurile record, scria „Financial Times” în iunie 2010. 4. În România se poate investi în metale preţioase cumpărând monezi şi devenind colecţionari-numismaţi, cumpărând aur în cantităţi mari de la Casele de amanet sau cumpărând bijuterii (circa 90 % din cerere). BCR a fost la început singura bancă specializată care cumpăra aur de la populaţie şi agenţi economici, dar nu şi vindea. În prezent, aurul se vinde deja şi prin magazine online. 5. România este singura ţară din Uniunea Europeana care taxează bijuteriile de aur, considerându-le produse de lux. Deocamdată s-a obţinut o scădere treptată a cuantumului accizelor. 6. Fiecare guvernator al BNR preia, la instalarea în funcţie, şi dosarul tezaurului de aur, adică 93 tone şi 362 kg aur fin, înstrăinat însă la Moscova, ca o probă de credinţă ca va face totul pentru recuperarea lui. E vorba şi de bijuteriile reginei Maria, bunurile C.E.C. averile muzeelor de arta şi antichităţi, ale bisericilor şi mânăstirilor, ale Academiei Române şi Arhivelor statului, ale altor instituţii publice şi private, precum şi ale unor personalităţi particulare depuse iniţial în casetele de valori ale băncilor. 7. Recent, pe 4 aprilie 2025, Monetăria statului a pus în vânzare lingouri de aur de 1, 2, 5, 10, 20, 50, 100 grame în magazine specializate, cu puritate de 999,9 la mie. Majoritatea românilor preferă să cumpere aur de minim 20 de grame. Investiţia în aur se face pe termene mai lungi de 3 ani. În Europa, o asemenea achiziţie e scutită de T.V.A., iar în SUA,randamentul aurului tinde să depăşească pe cel al obligaţiunilor guvernamentale. 8. Plasamentele alternative se adresează cu precădere cunoscătorilor în domeniu şi pentru a preveni eventuale fraude, este bine să obţinem certificate de garanţie de la vânzători, să găsim evaluatori sau cataloage de preţuri pentru a ne orienta asupra valorii plasamentelor noastre, în special al celor în metale preţioase (pe piaţa internaţională există preţuri-etalon al acestora după care ne putem orienta, valoarea plasamentelor depinzând şi de gradul de prelucrare şi puritatea metalului).
TEXT SELECTAT ŞI ADAPTAT DIN LUCRAREA: LECŢIILE CRIZEI ECONOMICE- COAUTORI: BOGDAN MIHALAŞCU, VICTOR MIHALAŞCU; EDITURA TECHNO MEDIA, 2011…
Victor MIHALAŞCU este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, al cursurilor de formare de formatori pentru economie şi antreprenoriat organizate de C.R.E.E. în parteneriat cu N.C.E.E. (S.U.A.) şi a fost profesor la renumitul liceu „Ovidius” din Constanţa.
Facebook
WhatsApp
TikTok
