TABLETA DE VINERI – Victor MIHALAȘCU – Reflecții actuale

Oportunități de afaceri (1)

 

„Problemele sunt doar oportunităţi deghizate în haine de lucru.” – (Henry J. Kaiser, industriaş american).

   Antreprenorul este o persoană care recunoaşte oportunitatea de afaceri pe care alţi oameni nu au sesizat-o şi o valorifică, prin îmbunătăţirea afacerii existente sau crearea uneia noi, în interesul său şi, simultan, al comunităţii. El exploatează schimbările din lume, care pot fi tehnologice, precum cea a computerelor care i-a condus pe Bill Gates şi Paul Allen să pornească Microsoft, ori culturale, precum prăbuşirea comunismului, care a creat multe oportunităţi de afaceri în Europa de Est. Acolo unde alţii văd doar probleme, antreprenorul – după părerea mea – recunoaşte oportunităţi de afaceri, adică idei bazate pe cererea solvabilă a clienţilor.

   Oportunitatea nu dispare niciodată din viaţa noastră. Pentru o afacere reuşită trebuie doar să identificăm oportunităţile interne ce ţin de firma noastră, ori de pasiunile şi experienţa noastră profesională, sau externe,din jurul nostru, şi să le valorificăm cât mai mult. Desigur că se foloseşte adesea în limbajul popular și colocvial ori familiar şi sensul peiorativ de tranzacţie, activitate mai mult sau mai puţin cinstită, de speculă, respectiv de afacerist, om fără scrupule, escroc prin care se generalizează nepermis faptul că unii întreprinzători săvârşesc infracţiuni. Iar condiţia principală este adoptarea spiritului antreprenorial, adică acele valori aplicate în practică de o persoană individuală sau colectivă care valorifică oportunităţi, îşi asumă riscuri, face inovaţii, munceşte pasionat cu scopul satisfacerii nevoilor clienţilor şi simultan al obţinerii de profit. Aceasta implică, desigur, costuri şi beneficii ca orice alt aspect din viaţa noastră individuală sau socială.

   Un mesaj important al crizelor economice mai vechi sau mai noi care nu a reuşit să fie conştientizat suficient încă este că nu te poţi aştepta ca cineva, oricine altcineva, să aibă grijă de tine, să te protejeze financiar, profesional, interuman. Indiferent că am fi avut încredere să fim apăraţi de autorităţi, de organisme de reglementare, de angajatori, prieteni, clienţi sau furnizori. Dacă mulţi oameni şi-au pierdut încrederea şi un anumit fel de inocenţă în relaţie cu idealurile promovate de capitalism, de pieţele libere şi de capacitatea de reglementare a autorităţilor de pretutindeni, la fel de adevărat este că probabil cea mai benefică reacţie este să ne asumăm integral responsabilitatea pentru tot ceea ce înseamnă viaţa noastră: bunăstare, carieră, relaţii interumane, familie etc. „Timpul tău pe pământ este limitat, deci nu îl risipi trăind viaţa altcuiva. Să nu trăieşti aplicând concluziile trase de alţi oameni pentru tine, susţinea pe bună dreptate celebrul fondator al firmei Apple, Steve Jobs. Nu lăsa zgomotul punctelor de vedere ale celorlalţi să îţi reducă la tăcere vocea din sufletul tău… Şi nu urmând nişte reguli înveţi să mergi pe picioarele tale. Înveţi să mergi păşind efectiv, căzând, şi ridicându-te.”

   Portretul antreprenorului român cuprinde, indiferent de momentul din istoria tânără a actualului capitalism românesc în care încercăm să-l schiţăm, note de curaj, entuziasm, încredere în forţele proprii, dar şi note de junglă sălbatică, metehne mioritice de opulenţă, stoicism sau haiducie în relaţia cu organele statului. Înaintea unei crize economice aproape orice business poate fi pornit, întrucât există loc pentru toată lumea care vrea să facă afaceri într-un stil amatorist, hei-rup-ist dar există suficiente şi notabile excepţii, fireşte, de la regulă: diletantism, evaziune fiscală, lipsă de profesionalism în care se desfăşoară o parte din economia românească etc. Antreprenorul post-criză a învăţat noi valori. Concentrarea pe nevoile şi aşteptările clientului nu mai este doar o axiomă seacă din manualele de marketing, ci devine în primul rând o atitudine de business, şi nu în ultimul rând un set de proceduri care ar trebui să existe în manualul pentru angajaţi al fiecărei companii şi nu doar pentru manageri. Goana după „cota de piaţă” a devenit mai puţin atrăgătoare decât imperativul menţinerii unei poziţii sustenabile în piaţă.

   Antreprenorul român de modă nouă începe să înţeleagă că trebuie să se aştepte la afaceri bune, dar şi să îşi pregătească strategii care să ia în calcul multiple evenimente negative asupra afacerii sale, inclusiv strategii de ieşire din afacere. Extinderea cu orice preţ nu mai este preferabilă şi cedează „coroana de lauri” către poziţionarea solidă, argumentată de profitabilitate, reputaţie, brand, portofoliu de clienţi.

   Gradul de penetrare a Internetului face ca din ce în ce mai puţine afaceri să fie invizibile în faţa potenţialilor clienţi. Conform I.N.S.,din totalul gospodăriilor din România, 88,6% au acces la reţeaua de Internet de acasă (92,5% în mediul urban, 83,25% în mediul rural).  Ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani în anul 2024 a fost de 98,9%, în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la 86,2%, respectiv cu circa un punct sub media Uniunii Europene.

   Erorile de management ale unui antreprenor pot ajunge rapid la cunoştinţa noilor clienţi potenţiali datorită reţelelor sociale şi evenimentelor de networking, astfel încât bunele practici de business devin imperios necesare pentru companiile care vor să crească, nu doar să supravieţuiască. Dincolo de diversele metode prin care sistemul public este foarte des „căpuşat”, constatăm că sistemul privat de business s-a dezvoltat gradual mult mai sustenabil şi competitiv inclusiv pe pieţe externe. Crizele economice readuc în cultura de business concentrarea nu atât pe venituri, cât pe calitatea şi certitudinea cash-flow-ului, şi pe profitabilitate. Nu mai discutăm despre tranzacţii punctuale, ci despre relaţii îndelungate de afaceri, întâlnim mai puţini speculanţi şi mai mulţi parteneri. Chiar dacă mentalităţi şi comportamente negative vor continua să existe în diverse colţuri ale mediului românesc de afaceri, ele vor deveni din ce în ce mai izolate şi vor continua să se autoizoleze şi să se autoelimine din piaţă.

   „Pe măsură ce competiţia devine din ce în ce mai acerbă, nevoia de a gândi creativ creşte. Nu mai este suficient să faci acelaşi lucru mai bine decât concurenţii tăi, şi nu mai este suficient să fii eficient. Iar o piatră încetează să mai fie o piatră în momentul în care un om obişnuit o priveşte purtând în suflet visul unei catedrale”. (Edward de Bono). La asemenea oportunităţi,inovaţii, modalităţi de sporire a eficienţei economice, succes în afaceri ne vom referi în alte trei articole următoare, într-o manieră ce se vrea interdisciplinară.

TEXT SELECTAT ŞI ADAPTAT DIN LUCRAREA: LECŢIILE CRIZEI ECONOMICE- COAUTORI: BOGDAN MIHALAŞCU, VICTOR MIHALAŞCU; EDITURA TECHNO MEDIA, 2011…

 

Victor MIHALAŞCU este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, al cursurilor de formare de formatori pentru economie şi antreprenoriat organizate de C.R.E.E. în parteneriat cu N.C.E.E. (S.U.A.) şi a fost profesor la renumitul liceu „Ovidius” din Constanţa.