Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești… Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă…
Mârlanul de pe Internet
Este o specie de dobitoc (sau dobitoacă) bine reprezentată în România, în special în zonele imunde ale societății, dar nici high-life-ul nu le duce lipsa.
Bârlogul în care sălăşluieşte mârlanul în cauză, care-l face să fie deosebit de agresiv, chiar feroce, este de fapt o cloacă – anonimatul. Replica unui personaj al lui nenea Iancu, „o semnăm anonimă”, i se potriveşte de minune.
Motivele pentru care preferă pânda anonimă, pititul pseudonimic la răspântie şi camuflajul brun, gri sau kaki-căcăniu (acela de miliţian, politruc sau turnător securist) sunt multe. Frustrările de tot felul, lenea, plictisul înăcrit, ranchiunile, ratarea şi neîmplinirea, micimea sufletească în genere, sunt doar câteva dintre acestea.
Din cauza lor mârlanii n-au somn şi muşcă pe cine apucă. Sub ferinţa anonimatului orice fătălău alungat din pat de nevastă-sa are inimă de leu. Dacă îl chemi să iasă la interval şi să-şi spună numele, tremură sub plapumă şi se apucă să te înjure cu tremolo de fetiţă în glas, speriată că a făcut căcălică în chiloţei.
Radu PĂRPĂUȚĂ a fost (este…) un prozator rafinat și talentat, un traducător de mare valoare și un povestitor fără egal, mare iubitor de Ion CREANGĂ…