Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești… Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă…
O Moarte mică – Sună la ușă și proprietarul deschide. Pe preș e o Moarte mică, așa de douăzeci de centimetri înălțime, cu coasă, cu hîrcă hîdă, cu parpalac negru. El: Vai, Doamne, vaaaai! Ea: Stai calm, am venit după hamster.
Ion Creangă – Amintiri din copilărie, cînd părintele Oșlobanu este acuzat de preoții-inspectori că nu ține slujba după tipic (tipic, cu accentul pe a doua silabă). Și zice enervat popa Oșlobanu: „– Tipic, boaite făţarnice? Ia să vă dau eu tipic! zise părintele Oşlobanu, lăsând sfintele încolo. Ne-aţi luat cu şmichirie pe marele mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, şi ne-aţi dat, în locul acestui sfânt vestit, pe Lazăr, un jidan tremţuros, care tot moare şi iar învie, şi învie şi iar moare, de nu mai ştie nime de numele lui. Acesta-i hram? Şi după ce ne-aţi calicit, luându-ne moşia şi închizându-ne biserica cu zid, închideţi acum în ciudă şi poarta spitalului; ba până şi clopotele ni le-au oprit de tras câinerii de doftori, tot din pricina voastră, de ni s-au împrăştiet poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la biserică! Şi încă una: de şaizeci şi mai bine de ani, de când slujesc preuţia, voi aveţi să mă învăţaţi tipicul, pui de năpârcă ce sunteţi! Ia staţi o leacă să vă scot eu gărgăunii din cap! Şi zvârr! cu pravila cea mare după călugări. Apoi, umflând un sfeşnic zdravăn de alamă, după dânşii, să-i afurisească! Şi, na! părintele Duhu şi Teofan şi-au prăpădit papucii, fugind mai mult pe brânci decât în picioare; chiar după tipic! A doua zi, Nică Oşlobanu ca mai ba să dea pe la şcoală; dar nici părintele Duhu pe la biserica Sfântului Lazăr, că l-ar fi pironit părintele Oşlobanu pe cruce şi l-ar fi pus în podul bisericii, spre păstrare, cu parte din icoanele rămase aici de la Cetatea Neamţului.”
Cu iepuri – Ţiganul aduna vreascuri pe braţ; apare pădurarul şi-l întreabă: Ce faci, mă, iar ai venit la furat de lemne? Nu, domnu’, le adun pentru iepuri. Ce, mă, iepurii mănâncă lemne?
Eh, dacă nu le mănâncă, le bag pe foc.
Cu rom – Un ţigan intră într-un bar şi se aşază pe scaun. Se uită la barman, barmanul se uită la el. Ţiganul zice: Un rom! Barmanul: Te-am văzut, du-te dracu’!
Radu PĂRPĂUȚĂ a fost (este…) un prozator rafinat și talentat, un traducător de mare valoare și un povestitor fără egal, mare iubitor de Ion CREANGĂ…