kiss2025a.jpg Euroguard InCaseEnergy 	oneminamed_nav.gif

TABLETA DE VINERI – Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece…

Cred că la Borges am citit și mi-am notat: Elementarul nu se poate defini. Cum să definești, oare, aburul cafelei sau tristețea aceea nelămurită prin care te învăluie înserarea; sau speranța, fără îndoială neîntemeiată, pe care o nutrești uneori dimineața?

 

Sfântul Macarie Egipteanul spune că oastea demonilor este alcătuită din două cete mari: ceata vrăjmașilor care muncesc pe oameni cu patimile și cu poftele cele rele, ceata „boierilor”, care aruncă pe oameni în tot felul de eresuri, în blesteme, hule și înșelăciuni. A doua e mult mai periculoasă.

 

În facultate profesorul Vraciu ne spunea: „Domnule, nu-i bine să te naști, că trebuie să și mori.” Replica ne stârnea râsul nouă, unor tineri de 20-25 de ani. Peste ani, la o „perfecționare” l-am reîntâlnit pe profesorul Vraciu: albit și îmbătrânit. Cobora scările Universității, iar noi urcam. Și ne întreba precipitat, cum vorbea el, dar parcă acum mai precipitat, unde e sala S-11 (sau nu mai știu care). Nu mai recunoștea sălile în clădirea pe care o bătuse o viață! Am văzut odată la un vecin cum dădea cu fum, puf-puf, la albine ca să le alunge și să le ia mierea. Albinele își pierd simțul orientării și zboară bezmetice – atunci le vămuiești! Așa îmi părea profesorul Vraciu acum – o albină sclerozată și neputincioasă, care nu-și mai recunoștea propriul știubei al Universității. Era gol pentru el. Întrebarea lui precipitată: Unde e S-11 – nu ne mai stârnea râsul de data asta.

 

M-am frăsuit (cum zice mama) pentru că n-am putut să dorm din cauza ăstora cu ATV-urile. Acuma au plecat, dar mie mi-a fugit somnul. Nu știu ce dracu: Le place Tomeștiul că e mai aproape de Iași, le place relieful deluros, dracu să-i pieptene! Cu greu îmi pot reține vorbele mai aspre. Iar Primăria… Parcă suntem sat fără câini. Apropo de câini. S-au ascuns și ei după atâta zgomot. Nici nu îndrăznesc să mai latre.

Din relatarea unuia, care a lucrat într-o țară arabă, la petrol: Ai noștri și-au făcut acolo un căzănel de țuică. Se duceau cu câte juma de țuică la arabi. Ăia le dădea câte un șomoltoc de bani pentru țuică, fără să se uite.

Am fost cu Maria la cimitir la morții noștri. Pe drum auzim la diverse case manele cântate de țigani din burtă. „E o petrecere” îmi zice Maria. „Pe dracu. În fiecare duminică aud „petrecerea” asta.” Mă indispune viitorul satului meu – mașini bengoase, de țigani și manele date la maxim. Oare ăsta să fie viitorul României? Acasă îmi revine cheful. În fine, mă fac că uit. Duca se luptă cu o rădașcă (pe aici se spune „caradașcă” – „cara” pe turcește înseamnă negru (turcii ziceau Munteniei Kara Iflak în timp ce Moldovei ziceau Bogdan Iflak, adică Țara valahilor albi adică moldovenii): Vezi să nu te apuce, proasto, de nas. Mă distrează. Găsesc notat într-un caiet vechi: Simon din Cyrene, un țăran simplu ce a suit pe cruce pe Iisus, care, obosit, sfârșit, epuizat zicem noi astăzi, nu putea să-și ducă pedeapsa după cum suna porunca.

Dintr-un reportaj de pe vremea aia:

-Ce rețetă aveți de iese pâinea așa de bună la dumneavoastră?

-Să știți că nu avem nici o rețetă. Rețeta este pasiunea.

-Cum faceți de iese așa de bună pâinea la dumneavoastră?

-Să știți că noi facem totul cu pasiune.

-A fost greu?

-A fost greu, dar să știți că a fost și ușor. Când este pasiuneee…

Trece una la deal cu un copil în brațe și alți doi după ea. Și mi-am amintit o vorbă veche: „Unu-n brațe și altu-n mațe.”

Era pe vremea lui Ceașcă, în România liberă mi se pare, o rubrică intitulată cam așa: Din lumea tribunalelor. Și se dădeau acolo fragmente din diverse dosare. Iată o mărturie de tot hazul pe care mi-am notat-o: „Prietenul meu Grigore a încercat să-l liniștească lovindu-l puțin cu palma peste nas, încât a început a-i curge sânge”.

Bunica lui M.M. , o colegă de-a Mariei și prietena noastră, era în metastază. Și trăgea mereu pârțuri. Pentru asta mergea mereu la baie.

-Bunică, de ce nu stai în pat?

-Păi, mă duc să trag pârțuri. Acasă mai trage soba, dar aici, cu fierătaniile astea…

 

Radu PĂRPĂUȚĂ este un prozator rafinat și talentat, un traducător de mare valoare și un povestitor fără egal, mare iubitor de Ion CREANGĂ…

 

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media