TABLETA DE VINERI – Daniel CRISTESCU – Paradigme economice

Vinerea e ziua lor, aici, la Gazeta Dâmboviței… Sunt elevii mei de azi sau de ieri, sensibili, inteligenți, preocupați de învălmășirile timpului pe care îl trăiesc, alături de noi. În ei cred că mai există  o speranță și pentru lumea de mâine… ( Ionuț  CRISTACHE)

Făcând un scurt exercițiu de sinteză, am încercat să caracterizez printr-un singur cuvânt  parcursul economic al României. Rezultatul a fost “dinamism”. Când facem referire la dinamism, evident luăm în calcul și componenta temporală. România, din punctul acesta de vedere, are o istorie destul de recentă, cuprinzând doar 27 de ani de capitalism. Totuși, acești ani au fost trăiți la o intensitate destul de ridicată. Parcursul pornește de la așa numitul “El Dorado” post comunist, continuă cu criza economică izbuncnită la sfârșitul anului 2007 și ajunge la creșterea economică înregistrată în ultimii ani. Pe lângă aceste aspecte, un rol extrem de important în conceptual de dinamism îl are apariția pe piața autohtonă a investițiilor cu capital străin. Aici ne referim atât la companiile multinaționale, cât și la firmele de dimensiuni mai mici.

Luând în calcul sfera antreprenorială, industria IT este una dintre cele care au obținut cele mai multe beneficii din globalizarea piețelor. Constatăm însă, în ultimii ani, apariția a noi modele de succes. Acestea prezintă atât o componentă tehnologică, cât și una specifică modelelor de business tradiționale. Astfel, asistăm astăzi la tot mai multe inițiative “disruptive” ce schimbă percepția asupra economiei.

Conform unui studiu efectuat de compania de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC), tinerii aflați la vârsta adolescenței și cei de până în 25 de ani atribuie mai multă valoare trăirilor și a experiențelor decât acumulării de bunuri materiale. Aceștia sunt foarte conectați prin intermediul platformelor sociale și urmăresc cu interes maximizarea resurselor existente.

Paradoxal, în zilele noastre, cea mai mare companie de taxi din lume (Uber), nu deține vehicule. Cea mai populară platformă de socializare din lume (Facebook), nu creează conținut. Cea mai importantă companie din retail (Alibaba), nu deține stocuri. Cea mai mare platformă de cazare (Airbnb), nu deține imobile. Lista poate continua, modelul de business al economiei de partajare, sau în termenul englezesc “sharing economy”, devine tot mai popular.

Exact cum am menționat și anterior, istoria capitalismului în România este destul de recentă, așadar, o practică destul de întâlnită pe piața noastră o reprezintă importul de idei și bune practici din țările mai dezvoltate. Oare același lucru se întâmplă și în privința economiei prin partajare? Sunt românii adepții unei astfel de abordări?

Dacă analizăm momentul în care companii foarte puternice din domeniu au intrat în România, o să observăm că există o diferență de timp între noi și piețele din vest. Dacă luăm de exemplu sectorul transportului, Uber a decis să își dezvolte business-ul în România în 2015, în condițiile în care în Marea Britanie era prezent încă din 2012. Tot în 2015 a fost lansată în România și aplicația BlaBlaCar, platformă ce le oferă persoanelor care călătoresc cu mașina personală între două orașe posibilitatea de a împărți spațiul din automobil și astfel a reduce costul cu carburantul. Aceste companii s-au dovedit a reprezenta un adevărat succes pe piața din România.

Ceea ce este foarte interesant este că alături de companii foarte mari, așa numitele unicorni, și-au făcut loc inițiative antreprenoriale mai mici, pe domenii diferite, dar urmând același model de business. Luând ca exemplu Olanda, care în conformitate cu ultimul raport al Comisiei Europene reprezintă cel mai mare investitor străin pe piața de România, observăm că piața de „sharing economy” se dezvoltă foarte rapid. Așadar, probabilitatea ce acestea să pătrundă pe piața din România este mare.  Într-un articol publicat în luna aprilie a acestui an în publicația online huffingtonpost.com, au fost prezentate câteva inițiative cu un potențial foarte mare ce activează în acest moment în capitala olandeză.

Spre exemplu, mașinile lăsate parcate în aeroportul Schipol de către oamenii plecați în vacanță pot fi închiriate, astfel încât, în loc să aștepte întoarcerea proprietarilor în parcare, acestea produc venituri pe perioada vacanței. De asemenea, în Amsterdam, cerința pentru spațiile de cazare și depozitare este foarte mare, iar oferta limitată. Așadar, pentru cei care au nevoie să își depoziteze anumite lucruri însă nu mai dispun de loc, pot accesa o platformă prin intermediul căreia se închiriază spațiul rămas liber din casele altor locuitori care beneficiază de o suprafață mai generoasă.

China, o țară cu un ritm de creștere foarte accelerat, tocmai a anunțat că o companie ce are ca obiect de activitate închirierea de biciclete în regimul de economie de partajare a ajuns la statutul de unicorn. Și inițiativele se dezvoltă în tot mai multe sectoare, pornind de la baterii externe pentru telefoane, până la închirieri de bunuri cum ar fi umbrelele. Conform publicației online bloomberg.com, ecosistemul antreprenorial din China ar putea deveni principalul generator de afaceri inovatoare la nivel mondial, surclasând astfel celebrul Silicon Valley.

Noile modele de business se recomandă a fi foarte profitabile, multe dintre ele sunt încă la început, însă cu timpul se vor dezvolta la nivel global. Unele dintre acestea vor ajunge și pe piața din România, unele nu. Totuși, consider că este important să fim conștienți de acest lucru. Mai ales atunci când ne construim o strategie de business, iar firma în care lucrăm, sau pe care o dezvoltăm și care dispune de resurse limitate, concurează cu firme ce valorizează resursele deja existente și neexploatate.

Concluzionând, piața noastră ce s-a dovedit de-a lungul timpului a fi foarte dinamică își va menține statul, multe dintre noile afaceri fiind construite prin strategia de economie de partajare.