Readucerea capului marelui voievod Mihai Viteazul la Mănăstirea Dealu, se înscrie în ceea ce istoriografia românească a denumit odiseea relicvei sacre a neamului românesc. Descrierea atmosferei şi a evenimentelor desfăşurate cu un ceremonial fastuos la Târgovişte şi Mănăstirea Dealu, la 26 august 1920, a fost amplu descrisă de către participanţii la manifestare: marele istoric naţional Nicolae Iorga, Ion Petrovici şi Miron Cristea. Ulterior, evenimentul a fost amplu tratat de aceia care s-au ocupat în istoriografia românească de problematica readucerii relicvei sfinte a lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Dealu (26 august 1920), în a doua jumătate a secolului XX şi la începutul secolului XXI: Constantin Rezachevici, Maria Munteanu Breasta, Ilie Dumitrescu, Constantin Cârjan, Scarlat Porcescu, Niculae I. Şerbănescu, Constantin I. Stan, Mihai Oproiu, Iulian Oncescu, Marian Curculescu și Cornel Mărculescu.
După mai multe amânări, la 23 august 1920, la Mitropolia din Iaşi a fost oficiat un serviciu religios de către mitropolitul Primat al României, Elie Miron Cristea şi mitropolitul Pimen al Moldovei, în timp ce la Institutul de Anatomie al Facultăţii de Medicină din Iaşi, relicva sfântă a Voievodului a fost remodelată deoarece începuse să se dezintegreze. Pentru acest deosebit eveniment, oraşul a îmbrăcat un aer de sărbătoare, cursurile şcolare au fost suspendate, serviciile şi instituţiile publice şi-au întrerupt activitatea, după care, un cortegiu impresionant şi călduros a străbătut străzile Ştefan cel Mare, Piaţa Unirii şi s-a îndreptat spre gară. Atmosfera de la Iaşi, încărcată de istorie, este foarte bine reflectată în presa vremii: ,,Sunt reprezentate toate armele. Ţinuta marţială a soldaţilor provoacă admiraţia generală. Şcoalele merg spre locul indicat. Se remarcă cu deosebire şcoalele comerciale şi speciale de fete. Nu mult după aceea trec societăţile culturale şi filantropice, fiecare cu drapelul ei. Oficialitatea e în ţinută de gală. Ofiţerimea e în mare ţinută”.
În vederea readucerii preţioasei relicve la locu-i de odihnă de la Mănăstirea Dealu, s-a luat decizia transportării acesteia în condiţii de maximă siguranţă, amenajându-i-se astfel un vagon special: ,,S-a hotărât în deplin acord constituirea unui tren special cu un vagon anume amenajat în care ţeasta eroului să fie aşezată pe catifeaua unei mese proporţionate, păzită de două santinele militare. În convoiul celorlalte vagoane călătorea o delegaţie ad-hoc în frunte cu Mitropolitul Primat Miron Cristea şi istoricul Nicolae Iorga”.
La 23 august 1920, trenul a pornit la drum prin Podul Iloaiei spre Ruginoasa, apoi a trecut prin Târgu Frumos şi Paşcani, oprindu-se în noaptea de 23 spre 24 august în gara Mirceşti, de unde, cortegiul s-a îndreptat către mormântul bardului neamului românesc, Vasile Alecsandri. Martori la aceste evenimente, Ion Petrovici şi Nicolae Iorga, profitând de prezenţa unui ziarist-fotograf, au insistat pe lângă văduva lui Alecsandri, o doamnă venerabilă nonagenară, să se fotografieze cu dânşii. Ziua de 24 august 1920, a însemnat peregrinarea trenului special prin gările Roman şi Bacău, oprindu-se la Focşani, după care întregul convoi s-a deplasat la Mărăşeşti, apropiindu-se astfel de cetatea de scaun a Ţării Româneşti, prin Râmnicu Sărat, Buzău şi Ploieşti, în toate oraşele unde s-a oprit, având loc manifestaţii entuziaste, la care au luat parte mii şi mii de oameni.
Noaptea de 25 august 1920, trenul special cu întreg convoiul ce-l însoţea, a petrecut-o în satul Nucet, în apropiere de oraşul Târgovişte. Astfel, după trei zile de la plecarea din Iaşi, trenul a intrat în gara Târgovişte la 26 august 1920, unde, într-un pavilion special amenajat, a fost oficiat un serviciu religios de către mitropolitul primat Miron Cristea, Pimen mitropolitul Moldovei, Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului, protoiereul judeţului Ilfov, Traian Vintilescu şi de către toţi membrii clerului din localitate. Apoi, relicva a fost aşezată pe un afet de tun drapat cu drapelul naţional, tras de şase cai şi, în sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraş, a pornit spre Mănăstirea Dealu, însoţită de un alai impresionant, conform programului stabilit: Bulevardul Carol, strada Libertăţii până la Prefectură şi de aici pe strada Calea Domnească, strada Mihai Bravu până la Mănăstirea Dealu. „De-a lungul bulevardului, târgoveţii şi ţăranii din împrejurimi, bătrâni, femei şi copii, cu acelaşi sentiment de pioasă adorare, se înşiruie pe ambele părţi ale străzii până departe de alee, pe serpentine spre mănăstire. Se aşteaptă trecerea sfântului. De-a lungul drumului se aruncă flori ”. Însoţit de generalul Paul Angelescu, regele Ferdinand a sosit în gara Târgovişte două ore mai târziu, de unde, împreună cu alaiul ce-i însoţea, au pornit în automobile spre Mănăstirea Dealu.
În curtea Mănăstirii Dealu, au oficiat o slujbă religioasă mitropolitul primat Miron Cristea, împreună cu mitropoliţii Pimen Georgescu al Moldovei şi Sucevei şi Nicolae Bălan al Ardealului, cinstind memoria sufletelor voievozilor Radu cel Mare, Pătraşcu cel Bun şi Mihai Viteazul.
După serviciul divin, au rostit discursuri, începând cu Nicolae Iorga, mitropolitul Miron Cristea, profesorul universitar Ion Petrovici – din partea Camerei Deputaţilor, generalul ardelean Silviu Al. Herbay – din partea Senatului, profesorul Ioan Lupaş – din partea Senatului universitar Cluj, profesorul Vasile Tarnovschi – rectorul Universităţii din Cernăuţi, profesorul Marin Ştefănescu – din partea Societăţii Caselor Naţionale, profesorul Florin Ştefănescu-Goangă – din partea Universităţii din Cluj, profesorul Vasile Haneş – în numele Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu şi Cezar Partenie – din partea studenţimii. Un prinos omagiu i-a fost adus „conducătorului revanşei şi restauraţiei bizantine”, şi de către regele Ferdinand: „Cu evlavie şi plini de admiraţie ne descoperim şi ne plecăm capetele înaintea ta, Viteze Mihai, care ne-ai fost o stea lucitoare în timpuri de grea încercare şi un izvor nesecat de îmbărbătare pentru ostaşul nostru în toiul luptei, iar pentru întregul neam românesc ai fost mai mult decât atât: simbolul viu şi glorios al unităţii naţionale”, iar celor prezenţi, Întregitorul de neam li se adresa astfel : „Vouă vă este dată credincioasă pază a acestei sfinte rămăşiţe. Fiţi vrednici de această mare cinste!”. La solicitarea lui Nicolae Iorga, înainte de a fi depus capul Voievodului în mormânt, regele Ferdinand şi-a desprins de pe piept insigna albastră a Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”, aşezând-o pe fruntea primului unificator, după care a cimentat cu mortar alb capacul de marmură al sarcofagului.
Ineditul sărbătorii naţionale din 26 august 1920, este dat de participarea la procesiunile din gara din Târgovişte şi de la Mănăstirea Dealu, pe lângă personalităţile amintite, a prinţului moştenitor al împăratului Hinhito al Japoniei, viitorul împărat Hirohito – Shōva (1926-1989), cel care solicita informaţii despre funcţionarea liceului militar de la Mănăstirea Dealu, cu scopul de a realiza ceva asemănător în ţara sa.
CORNEL MĂRCULESCU este doctor în istorie și, desigur, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
