TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Ion Cosmin BUSUIOC – Situații cu adevărat incredibile

Am trecut un hop, alegerile locale, acum urmează altul și mai mare, alegerile parlamentare din decembrie. Au fost stabilite cum nu se poate mai bine, pentru ei, pentru politicieni, iarna, pentru că așa e și cu campania electorală. Vine precum iarna, nu dintr-o dată. Ascultând discursuri ale politicienilor în această săptămână, am observat că deja s-a intrat ușor într-o altă campanie electorală, campania pentru parlamentare. Unii pentru a se instala și mai bine la putere, alții pentru a reveni la putere. Nu e pe față, ci subtil precum căderea lină a unei frunze dintr-un copac la începutul lui octombrie. Vine iarna, iar noi o ținem dintr-o campanie electorală în altă…

În afară de discursurile, discuțiile și dezbaterile despre rezultatul alegerilor, un subiect care a atras atenția a fost felul în care au votat oamenii din Deveselu. Știți detaliile, nu le mai reiau… S-a spus că acest caz e unul incredibil. Mie personal nu mi s-a părut deloc incredibil. Am auzit atâția oameni care înainte de alegeri recită versul:  „Cum nu vii tu Țepeș, doamne…” încât, cred că dacă s-ar strânge voturile celor care l-ar alege azi pe Vlad Țepeș, s-ar forma o nouă majoritate în Parlament. Nu e nimic incredibil în ceea ce s-a întâmplat la Deveselu. Poate ați citit „Tableta de miercuri”. Au fost scrise acolo suficiente argumente care scot cazul de la Deveselu din latura incredibilului și îl plasează în latura realității zilelor noastre, al realității în care, în afară de oamenii care votează cu dreapta, cu stânga, cu centrul, există și foarte mulți oameni care vor să voteze cu „niciunul dintre aceștia”.

Pentru a apăra integritatea „incredibilului” vreau să redau în continuare câteva întâmplări cu adevărat incredibile, întâmplări care ne arată că ceea ce ține de sau are legătura cu politica românească nu produce nimic incredibil, ci doar ceva ciclic, precum o roată care se învârte pe loc. Vorba lui Daenerys Targaryen, cea născută din Furtună: „Toți sunt spițele aceleași roți!”

Să mergem în Kolîma și să vedem primul caz incredibil… Într-o mină la un moment dat s-a stricat injectorul unui boiler care producea apă caldă folosită la înmuierea pământului. Aici da, ar putea interveni bucureșteni care să spună: „Până și cei din inima Siberiei aveau apă caldă, pe când noi, în capitala țării, nu. Incredibil!”. A venit o comisie să verifice de ce s-a oprit lucrul la mină și li s-a spus că nu mai funcționează injectorul boilerului. Atunci comisia a întocmit un raport: „Pentru refuzul de a munci, fapt care a generat sabotarea producției și întreruperea lucrului în tot sectorul, zekul (deținutul politic) Injector să fie pus în izolare la carceră trei zile și trei nopți și apoi să fie transferat la o unitate cu regim forțat sever. Propunem ca deținutul Injector să fie înlocuit cu un angajat civil.” „Caz rezolvat”, comisia a plecat…

Să venim acum în România și să ascultăm mărturia bucureșteanului Traian Popescu, fost deținut politic, arestat în 1948: „La un moment dat a intrat în celulă prin hazna, un  pui de șobolan care se uita sperios la mine. Am luat niște bucățele de pâine, le-am pus intr-un colț și am început o joacă… Venea în fiecare zi, eu eram singur în celulă și într-o zi i-am zis șobolanului, băi frumosule. M-a auzit gardianul și imediat m-a scos la anchetă, să spun cu cine am vorbit în celulă și le-am zis de șobolan. Măi, de nu m-au frecat ăia de m-au înnebunit, că ce am transmis și cui prin șobolan. Vă spun, pentru mine a fost circul de pe lume…”

Acestea întâmplări sunt cu adevărat incredibile, întâmplări care trec dincolo de fantastic și absurd. Niște deținuți din Balta Brăilei, lagărul Grind, au fost scoși într-o zi să sape porumbul. Atât de lihniți de foame erau încât au mâncat porumb crud. Unii ar spune că nu-i nimic incredibil în asta, dar se grăbesc, nu vor să asculte până la capăt. Oamenii mâncau porumb crud, dar nu știulete, ci tulpini de porumb. Da, ca animalele… Asta e incredibil!

Și pentru că tot va urma pentru unii prima zi la primărie în această vreme când se spune că SARS COV 2 este fie o banală răceală, fie un virus mortal, vă mai dau un exemplu care se leagă de aceste două contexte. Prima zi și boală… Mărturia lui Traian Mitrofan din Sibiu: „Era noiembrie, în  prima zi când ne-au scos să lucrăm la Canal și ne-a plouat toată ziua, ploaie mocănească de toamnă. Eram uzi până la piele și ne-au băgat să dormim într-o baracă fără geamuri. Ne-am așezat ca sardelele și ne-am luat în brațe unul pe altul să ne încălzim. Dacă unul amorțea și nu mai putea sta pe-o parte, ne întorceam toți la comandă. Ceea ce ne-a impresionat și nu ne-am putut explica și nici chiar acum: dom’le, cum de niciunul nu a răcit? Nici măcar nu am strănutat după condițiile alea incredibil de grele! Dimineața când ne sculau ieșeau aburi din noi cum ies din purceii care se scoală de lângă scroafă iarna.”

Vine iarna și noi o ținem dintr-o campanie electorală în alta. Nu-i nimic incredibil în asta.  Ne-am obișnuit…

ION  COSMIN BUSUIOC a studiat Teologia și, cum spune, e țăran din Nucet, Vrednicul Satului și… șeful cântăreților.