ortooxacell kiss2022.gif Flax

TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Ion Cosmin BUSUIOC – Elogiul naturii

Azi, de ziua internațională a mediului înconjurător, țăran fiind, mărturisesc că la sat e greu să fii fastuos. Aici e mult prea fastuoasă natura pentru a mai adăuga omul ceva. Tot respectul pentru Piața Sfatului din Brașov – unul dintre cele mai populare „cec-inuri” din zilele noastre – sau mai ales pentru Piața Tricolorului din Târgoviște, dar aceste două locuri – chiar și acum după îmbunătățiri, după ce au fost plantați copaci în „ghivece” din granit – nu au cum să întreacă în maiestuozitate și splendoare un lan cu rapiță, un lan de grâu plin cu maci sau o livadă înflorită… Sunt frumoase piețele pavate cu marmură, parcurile cu iarba tunsă la dungă asemenea terenurilor de fotbal, te îmbie, îți dau o stare de bine, dar de impresionat, lăuntrul tău e doar în fața splendorii naturii. Fără să măsoare, fără o echipă de specialiști, fără prealabile studii de fezabilitate, natura a făurit locuri care vor întrece întotdeauna în splendoare orice mediu sau spațiu antropic. De ce? Răspunsul e simplu… „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarte!”.

   Subestimată și neînțeleasă este puterea naturii chiar de către cei care spun că o apără și luptă pentru salvarea ei. Natura nu are nevoie să fie salvată, căci are în sine sădită puterea de creștere, dezvoltare și regenerare, putere care nu va fi niciodată frântă, nici măcar de explozia unui reactor nuclear. Mai nou, de la Cernobîl a venit știrea că în jurul fostului reactor s-a dezvoltat și a crescut o mare herghelie dintr-o rasă de cai care era pe cale de dispariție. Așadar, în spațiul antropic, menegeriat de om, regenerarea acelei rase nu s-a putut, dar s-a putut la Cernobîl… De aceea spun că puterea naturii este subestimată și neînțeleasă. Societatea civilă, organizațiile, comisiile, influencerii trag clopotele a nenorocire și „sfârșitul lumii” degeaba. Natura și mediul înconjurător nu pot fi distruse, nimicite de om, pentru că nu omul le-a făcut. Omul, prin acțiuni sau neglijență poate să o afecteze, să o murdărească, dar de distrus nu are cum, pentru că puterea de regenerare a naturii va depăși întotdeauna nesăbuința umană. 

   În zilele noastre se vorbește despre acest stigmat, poluarea, și se folosește de-a valma pentru orice acțiune care afectează mediul înconjurător. E folosit de-a valma pentru că s-a constat că dă bine la public, are impact și aduce vizualizări. Iar multe vizualizări înseamnă mulți bani pentru cel care repetă poluare, poluare… Mulți bani, adică, morman… Să fiu și mai concis, vă dau un exemplu: nu există poluare cu „peturi”, recipiente din plastic sau cauciuc. „Peturile” nu poluează mediul înconjurător, îl murdăresc. Strângerea „peturilor” din locurile în care au fost aruncate de oameni iresponsabili nu este o acțiune antipoluare ci una de curățenie. E ca la mult vestita „curățenie de Paște sau de Crăciun” pe care mulți o realizează în casele lor. Cresc copaci și iarbă și flori din și printre stânci, printre ziduri de beton și prin asfalt, cu atât mai mult nu se sfiesc să crească și printre „peturi”. Așadar, să fie clar, adunăm „peturile” pentru că murdăresc mediul înconjurător, nu pentru că îl poluează. Cum ar fi ca un „pui” de stejar abia răsărit dintr-o ghindă să spună: „Nu mai cresc, în jurul meu sunt 12 „sticle” din plastic, mă poluează…”. Nu există așa ceva! Stejarul, dacă nu e tăiat sau smuls, crește și gata, nu îi pasă de „peturile” din jur. De „peturi” omului trebuie să îi pese, ele nu sunt poluanți ci gunoaie. Am constat cât de puternică e puterea naturii când am descoperit, în grădină, un stejar crescut sub 3 salcâmi. Crescuse ca într-una dintre faimoasele eschive ale lui Floyd Mayweather, lăsat ușor pe spate, adică, stejarul, „plecase” după soare. Salcâmii sub care răsărise erau deja înalți, cu un coronament bogat, dar stejarul nu s-a dat bătut… Și-a făcut drum, privind spre soare și a crescut, a tot crescut… L-am scos din pământ cu cazmaua și târnăcopul și l-am mutat de acolo, să aibă soare cât poftește. I-am pus și un arac să-i fie sprijin, să se îndrepte după ce crescuse într-o parte. Acum nu mai are nevoie de sprijin, e drept și crește falnic în fiecare an. Probabil că sunt singurul țăran din Nucet care are un stejar în grădină. La câțiva metri de stejar a crescut un salcâm. M-am îngrijit și de acela. Îl cheamă Igor… În primăvară i-am văruit pe amândoi, sunt tare mândri de veșmântul lor alb. 

   Natura nu are nevoie să fie salvată ci doar să fie păstrată curată. Niciodată puterea ei dătătoare de viață nu va fi frântă sau înăbușită. Doar murdărită… Căci pământul a fost clădit pe întărirea lui și nu se va clătina în veacul veacului. Pentru mai multe detalii citiți Psalmul 103. 

 

Ion  Cosmin BUSUIOC a studiat Teologia și, cum spune, e țăran din Nucet, Vrednicul Satului și… șeful cântăreților.             

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media