TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Ion Cosmin BUSUIOC – Dincolo de culmile disperării și ale absurdului

„Nu povara celor pe care acuzatul le-a făptuit apasă asupra sa, ci ceea ce el ar putea să facă, numai dacă nu va fi împușcat numaidecât. Noi ne apărăm nu doar de prezent ci și de viitor.” – Krîlenko, președintele Tribunalului Suprem al URSS.

În vremea aceasta, lumea este tot mai avidă de fantastic și imaginar, acestea două ocupând tot mai mult spațiu în peisajul vizual, prin filme sau cărți care prezintă personaje cu superputeri și lumi imaginare. Star Wars, fantastica Urzeala Tronurilor, Marvel, Dc Comics, iată doar câteva exemple de publicații care de-a lungul timpului s-au oferit, pe hârtie sau peliculă, publicului consumator. Iar publicul le consumă și reacția lor e că mai vor.

Eu, astăzi, vin în fața voastră și vă ofer câteva exemple din vremea aceea când comunismul înghițise jumătate din Europa, desființând expresia geografică „Europa de Est”, înlocuind-o cu denumirea generică de „Tărâm al Gulagului”. Exemplele care urmează depășesc orice închipuire și imaginație omenească și epuizează absurdul. După ce afli astfel de întâmplări, pur și simplu îți vine, vorba Evgheniei Ghinzburg, să îți smulgi părul din cap. Realitatea comunistă bate orice ficțiune.

Un croitor, întrerupându-și lucru pentru a prelua o comandă, înfige acul pe care îl avea în mână într-un ziar de pe perete, nimerind chiar în ochiul lui Kaganovici – mâna dreaptă a Criminalului Principal, Stalin. Clientul îl vede, spune ce a văzut, iar croitorul e condamnat. Articolul 58, alineatul 8 – terorism, 10 ani…

Un dulgher surdo-mut trebuia să schimbe podeaua dintr-un cămin cultural. Totul fusese scos afară din cămin, cu excepția bustului lui Lenin. Pentru timpul cât a avut de lucru, omul și-a lăsat haina și căciula pe respectivul bust. Cineva a intrat, a spus ce a văzut, iar dulgherul a fost condamnat. Articolul 58, alineatul 10, activitate contrarevoluționară, 10 ani…

Un văcar enervat că a alergat o vacă scăpată în porumb a strigat: „Nemernică vită colhoznică!”. A fost denunțat. Articolul 58, alineatul 10, activitate contrarevoluționară, 10 ani…

6 țărani, după ce au terminat de cosit tarlaua colectivului, s-au dus să cosească într-un șanț ceva iarbă amestecată cu bălării, să le ducă vacilor lor. Au fost denunțați. Condamnați la… nu, nu 10 ani… Au fost împușcați.

Mulți copii au fost condamnați la 10 ani de lagăr pentru niște spice de grâu „furate” de pe câmp, pentru un buzunar de cartofi. Castraveții nu erau ținuți la mare preț de ideologia comunistă. Pentru 10 castraveți, 5 ani… O fată de 14 ani care a îndrăznit să culeagă de pe drum, cu tot cu țărână și pietre, firava șuviță de grâu care se scursese dintr-un camion a fost condamnată la doar 3 ani, luându-se în considerare circumstanța atenuantă că nu delapidase proprietatea socialistă direct din hambar sau de pe câmp.

Atât pentru astăzi,  iar data viitoare vă voi prezenta încă 4 întâmplări care până și pe diavol îl fac să spună: „la asta nici eu nu m-am gândit!”.