Înainte de a trece la subiectul propriu zis al tabletei de astăzi trebuie să aduc aminte două repere. Azi de împlinesc 102 ani de la revenirea Basarabiei în cadrul ei firesc, ca pământ al țării noastre România, iar săptămâna aceasta, mai exact joi, 25 martie, când am prăznuit în Biserică minunea Bunei Vestirii a întrupării Fiului lui Dumnezeu, m-am rugat și pentru Paul Goma, de la a cărui trecere în veșnicie s-a împlinit un an. Veșnică lui pomenire și Dumnezeu să-l ierte! Aceste două repere le împodobesc cu teribila mărturisire a lui Goma: „Sunt român pentru că m-am născut în Basarabia la Orhei, pentru că limba mea maternă este româna și pentru că închisorile le-am făcut aici, pe și sub pământul Patriei mele iubite, România.”
Corelat cu reperul istoric pe care ziua de 27 martie ni-l pune înainte, spre aducere aminte și sărbătorire, într-una dintre zilele acestei săptămâni am avut onoarea și privilegiul să recondiționez un Monument al Eroilor din primul război mondial, monument aflat într-unul dintre satele județului nostru. M-am simțit într-un fel, săvârșind această lucrare… Pe monumentul înnegrit de trecerea timpului și de tot felul de precipitații și averse care au căzut pe el, era scris: „ÎN AMINTIREA CELOR CĂZUȚI PE ALTARUL PATRIEI ÎN CAMPANIA 1916 – 1918. ARMATA ESTE SCUTUL ȚĂRII”. Am șlefuit monumentul, ușor și cu răbdare, ca pe un diamant. Arată ca nou acum.
După ce am primit solicitarea de a recondiționa monumentul, m-am dus la cămară și am pus în geantă ustensilele necesare pentru această lucrare: două perii, două rulouri de șmirghel și 4 markere. Le aveam de mai demult, pentru că împreună cu prietenii de la Asociația NEAMUNIT Târgoviște – cu hramul Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu – am recondiționat multe monumente ale eroilor pe întregul cuprins al județului. Detaliul că aveam ustensilele necesare și pregătite oricând pentru curățarea și recondiționarea unui monument este important și nu întâmplător l-am menționat.
Am văzut, tot în timpul acestei săptămâni, cum diverși politicieni au participat la acțiuni de împădurire și plantare de copaci în câteva zone din județ, dar nu asta mi-a atras atenția. Ce nu face politicianul pentru a se băga în față, pentru un pic de imagine, pentru a intra într-un breaking news… În timp ce mergeam spre cămară să pun în geantă ustensilele necesare pentru recondiționarea monumentului, mi-am dat seama cât de fals era așa-zisul demers al politicienilor pentru o Românie împădurită. Eu aveam ustensilele în cămară, ale lor erau noi, atunci le cumpăraseră, fix în ziua când s-au dus să planteze copacii. Lopețile și cazmalele pe care le-au folosit erau atât de noi, încât îți puteai vedea chipul în ele ca într-o oglindă. Până și cizmele erau noi-nouțe.
Așa-zisa lor acțiune care are ca scop împrospătarea aerului țării, puțea și duhnea a ipocrizie. N-ai cum să vorbești despre împădurirea țării când lopata și cazmaua pe care le folosești sunt noi, pur și simplu n-ai cum. Orice bărbat, fie el împărat, rege, președinte, ministru sau președinte de academie trebuie să aibă o lopată acasă. În magazie, în debara, în garaj, nu contează unde o ține, el trebuie să o aibă. Doamne, cât de vizionar și actual e Alexandr Soljenițîn! Mă folosesc acum de un dialog din „Primul Cerc”, volumul al II-lea, pagina 120 și parafrazez: „Ei și împăduririle! Au trecut 31 de ani de la Revoluție și nu au o lopată în toată casa!”.
Ăștia, politicienii care merg să planteze copaci sunt neo-marxiști. Adică, la fel ca Marx care a vorbit despre muncă fără să fi pus mâna în viața lui pe o lopată, pe un topor, nici măcar pe un ciocan, politicienii de azi vorbesc despre împăduriri și pun mâna pe lopată abia după ce camerele de filmat și aparatele foto au fost pornite. Niște ipocriți!
Sunt prea exigent, exagerez oare? Ia să vedem… Cu ceva timp în urmă un prim-ministru al României cică a plantat un pom. Numai că pomul era de cel puțin câțiva ani plantat, avea rădăcini solide și căpătase deja înălțime. Așa-zisa acțiune de plantare nu a fost, de fapt, decât punerea la loc a pământului care fusese decopertat din jurul tulpinii copacului. Ferească Dumnezeu! Nu contează care prim-ministru a participat la această mascaradă. Oricare dintre foștii prim-miniștri ar fi făcut la fel.
De fiecare dată când aud că vreun politician a participat la o acțiune de împădurire mă gândesc la toporul meu pe care am plătit cât au plătit ei pe toate lopețile și cizmele pe care le folosesc să dea bine la popor. Topor FISKARS, topor dă bogați… Recomand! Taie și crapă orice fel de lemn. Chiar și buturugi noduroase.
Ion Cosmin BUSUIOC a studiat Teologia și, cum spune, e țăran din Nucet, Vrednicul Satului și… șeful cântăreților.
Facebook
WhatsApp
TikTok
