TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Daniel TACHE „Din două una, daţi-mi voie…”

Regula spune că alegerile sunt câștigate de cei care fac agenda. Imediat după europarlamentare scriam că, indiferent cine și când va veni la putere, nu va putea face abstracție de cele trei teme care au determinat înfrângerea PSD-ului: independența justiției, drepturile românilor din diaspora, drepturi civile pentru comunitatea LGBTQ. M-am înșelat!

În mioritica lui înțelegere a vieții, PSD-ul, cu V.V. Dăncilă în rol de baci, s-a gândit să-și lase adversarii fără muniție și să rezolve problemele în stilul care îl caracterizează: a revizuit, dar nu a schimbat nimic. La un semn, asaltul asupra justiției a încetat, chiar dacă răul deja făcut a rămas. Rezultatul? Independența justiției este pe cale să devină o temă expirată, astăzi nu o mai abordează aproape nimeni. Noua lege electorală, care permite votul anticipat și votul prin corespondență, a trecut prin Parlament fluierând și a fost și promulgată. Mai mult, înțeleg că numărul secțiilor de votare a fost dublat. Și cu asta, basta, au fost rezolvate toate problemele românilor din diaspora. Că din punctul unora de vedere, datoria statului român față de cetățenii români care trăiesc în străinătate se rezumă la asigurarea exercitării dreptului de a vota. Rezultatul? În momentul în care scriu aceste rânduri, se înregistraseră pentru vot prin corespondență doar 22.636 de persoane, iar pentru vot la secțiile de votare, doar 21.900 de persoane (Comunicat AEP). În ceea ce privește drepturile civile ale membrilor comunității LGBTQ, într-un iliescian consens, puterea și opoziția au pus batista pe țambal. Că societatea încă nu este pregătită, c-o fi, c-o păți… Despre faptul că miza reală a referendumului pentru redefinirea familiei nu a avut legătură nici cu familia, nici cu drepturile civile, niciun cuvânt. Și nici despre răul făcut, cu această ocazie, comunității LGBTQ, victimă sigură într-un război care, de fapt, nu a fost al ei. Și pe care, ca dovadă, nici nu l-a câștigat, nici nu l-a pierdut. Rezultatul? Modul în care este percepută comunitatea LGBTQ a fost revizuit, dar nu s-a schimbat deloc. Cât despre drepturi…

Rămasă deci fără teme pentru agenda electorală, opoziția a avut strălucita idee de a recicla câteva teme de criză: pensiile speciale, supradimensionarea aparatului bugetar și veniturile prea mari ale angajaților la stat, în raport cu cele ale angajaților din mediul privat. Trec peste zicerile de Facebook, unele dintre ele, de-a dreptul halucinante, ale diverșilor dătători cu bățul în baltă din zona opoziției și mă opresc la recentul interviu pe care Dan Barna i l-a acordat lui Dragoș Pătraru (Cafeneaua Nației).

Personaj altfel agreabil, dispus să respecte, chiar cu anume dezinvoltură, indicațiile primite de la consilieri, dar atent și la reacția interlocutorului, pentru a-și modula în funcție de aceasta gestica și afirmațiile, Dan Barna ne-a comunicat senin că „¾ din povara bugetară pe bugetul de pensii vine din pensiile speciale”, că „la stat nu se muncește, dar se iau salarii mult mai bune” și că, dacă „în 2007, Romania avea 450 000 de funcționari publici, acum avem undeva la 1 800 000”.

Conform Economica.net, în iunie 2018, încasau pensii speciale 148 000 de persoane, dintre care 9 mii de civili, 64.400 pensionari MApN, 64.600 pensionari MAI și 9.200 pensionari SRI. Din bugetul de pensii, bugetul aferent pensiilor speciale reprezintă nu 75%, ci în jur de 12%. Știu, nici așa nu este puțin și, cu siguranță, nu este echitabil, însă mă îndoiesc că (doar) plafonarea pensiilor speciale va rezolva problemele sistemului de pensii. Nici numărul de 1 800 000 de funcționari publici nu știu de unde a apărut. Din ultima Sinteză a principalilor indicatori economico-sociali, publicată de Institutul Național de Statistică (nr. 6/2019), rezultă că numărul celor angajați la stat este în jur de 1 300 000. Raportând numărul de bugetari la total salariați, România se află sub media UE (a se consulta, în acest sens, statisticile Eurostat).

În aceeași emisiune, întrebat despre sistemul de educație, Dan Barna a mizat pe alt tip de artificii retorice, afirmând, de exemplu, că trebuie făcut ceva cu liceele unde procentul de promovare la bacalaureat este de 0%. Cu siguranță trebuie făcut ceva, asta cred și eu. Trebuie ca statul să le asigure acelor elevi condițiile minime ale unei existențe decente, astfel încât să nu mai fie nevoiți să lipsească de la școală pentru a lucra la câmp. De exemplu.

Nu știu cine sunt consilierii lui Dan Barna, dar ceea ce știu este că ar trebui să și-i schimbe. Electoratul USR Plus, din care fac parte, este unul atipic pentru România. Nu este dispus să-și risipească votul doar de dragul siglei. Electoratul USR Plus așteaptă nu retorică goală, ci soluții realiste pentru dezvoltarea rapidă și durabilă a României. Dezvoltare care, de exemplu, să le permită celor din sectorul privat să dea salarii mai mari decât dă statul. Bine, Dan Barna are și o scuză: candidează pentru Cotroceni, nu pentru Palatul Victoria.

Cred, totuși, că întreaga opoziție ar trebui să-și schimbe strategia de campanie. Dacă nu pentru binele general, atunci măcar pentru binele propriu, reprezentat în acest caz de victoria în viitoarele alegeri. La europarlamentare, 29% dintre votanții PNL au fost pensionari, iar 20%, angajați la stat. În ceea ce privește USR Plus, 10% au fost pensionari și 15%, angajați la stat. Sau, dacă PNL și USR Plus sunt dispuse să renunțe la voturile celor 937 000 de pensionari și ale celor 795 000 de bugetari…


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro