Cum este mai bine, să fii în tabăra occidentală sau în cea rusească? Să vină rușii/comunismul sau să stăm în capitalism? Harta se șterge din nou…. Așa cum o știm, din nou nu va mai fi. Dacă am merge pe metafora celor doi mușchi fesieri, atunci din nou nu stăm bine. Dacă punem un mușchi fesier pe o plită încinsă și celălalt mușchi fesier pe un calup de gheață, se poate spune că media este acceptabilă! Noi suntem deocamdată în… „medie”, mai pe mijloc adică. Dar asta pentru că suntem extrem de neputincioși și extrem de doritori în a merge ori spre fierbinte, ori spre rece. Trăgând cu forțe egale în stânga și în dreapta, rămânem imobilizați pe centru, ceea ce ne dă un statut privilegiat deocamdată. Asta până când se va decide pe care rână să va așeza personajul deranjat fie de fierbințeală, fie de răceală.
Astăzi am asistat cu toții la două discursuri macabre. Unul, câștigătorul concursului la retorică, fiind al lui Putin, iar celălalt, ieșit mai pe locul doi, câștigând Zmeura de Haur, al lui Biden. Unul la Moscova, celălalt la Varșovia. „Discursúrile istorice” ale celor doi, dacă le privești cu ochii lui nea Gheo din Apuseni, sunt de un macabru istoric, într-adevăr. Cel de pe locul doi ne spune cum „Democrațiile nu au slăbit în ultimul timp, ci sunt și mai întărite!” Săracul, habar nu are că democrația a murit definitiv din 2020 încoace, când toate țările conduse de gloate, nu de cetățeni, au trecut deja într-o nouă formă de totalitarism. În rest, nenea Biden nu mai spus nimic „istoric”, doar bla-bla-uri și încurajări de tipul „haideți să haidem!”, cum spunea cineva foarte inspirat săptămâna trecută. Câștigătorul premiului I, câștigător detașat, Putin adică, spune mai multe. Mie mi se părea că Stalin a fost cândva, undeva muuult în spate, dizolvat în timp și istorie, aproape contemporan cu dacii și romanii. Când colo, este înviat și contemporan cu mine. Pe discursul lui Putin îl asculți cu gura căscată, altfel ți se înfundă urechile de la presiune. Zice despre sărăcie, cum te ajută Statul (pe rus, normal); spune și că le-a luat mințile mirajul occidentului și acolo se scurg banii lor, că de fapt ei nu se războiesc cu poporul ucrainean, ci cu regimul de la Kiev, asta în timp ce măcelăresc, fură și violează. Apoi, că ei respectă toate națiunile, dar dacă occidentalii mai înaintează, se văd nevoiți să calce în picioare tot și să împingă și mai departe de ei frontierele. Adică, eu, ca român, citesc că e posibil să vină să mă denazifice și să mă desatanizeze și pe mine. Bravo! Superb! Un discurs cu adevărat epocal!
După aceste discursúri care țin de mușchii fesieri așezați pe fierbinte sau pe rece să revenim foarte pe centru, adică la noi acasă. La noi e pace la nivel mare, adică politic, prezidențial. Al nostru tace precum Gânditorul de la Hamangia. Tace și doar atât. Deci, nu ne interesează prea mult, căci știm că va avea o reacție cam în câteva zile, așa cum a fost cu Maia Sandu și lovitura de stat, când al nostru s-a trezit să-i zică o vorbă bună după ce s-a stins totul. Eu zic să mergem la discursul public. Unde? În stradă. Acolo unde s-au adunat niște părinți să scandeze lozinci și nemulțumiri în fața unei școli generale (sic!) unde un copil terorizează elevii și profesorii. Când am aflat ce vârstă avea copilul, am căscat din nou gura, ca să nu pocnească timpanele. De la presiune, din nou! Deci, un copil de clasa a III-a a declanșat un fel de revoltă, de mișcare socială părintească prin care se cere să se facă ceva. Cine să facă? Cine să salveze profesorii? Cine să salveze pe ceilalți copii? Cum cine, Dumnezeu! Noi scandăm acum la Dumnezeu direct. Asta pentru că este imposibil să-l dai afară dacă vrei să nu vină Ministeru’ și Inspectoratu’ și Jandarmeria și Trupele Speciale să țină partea copilului cu probleme de disciplină. Cum adică să îl dai afară? Că este ne-educat? Păi, spune părintele lui Goe, d-aia ți l-am adus, Stat Național, să mi-l educi tu! Cum adică nu se poate asta? Adică profesorii nu au voie să îl tragă de urechi? Să îl pună la colț? Nici să îl dea afară? Nici să țipe la el? Nici colegii lui nu pot să îi tragă o scatoalcă mai zdravănă? Nici să fie dus la psiholog? Psihiatru? Mă rog, ce treabă o avea psihologul, și ce să facă și ăsta când acolo este o chestiune de educație minimală, de cei 7 ani de acasă? Mai bine îl duci la Service Auto sau la Vulcanizare, totuna este. Niciun rezultat nu prea poți să obții, căci nu e problemă psihologică la mijloc, ci o problemă de educație. Dar problemele de educație nu mai pot fi rezolvate în familie și la școală! Familia habar nu are, iar școala e complet neputincioasă. Așa că rămâne doar ajutorul divin. Ce frumos ar fi ca părinții ăia să se mai adune din nou în fața școlii, dar de astă dată să îngenuncheze toți, să vină eventual și cu un preot, și să facă o rugăciune împreună. Să strige câțiva psalmi și ceva cu putere, de la Sfântul Vasile, de exemplu! Mai degrabă așa! Căci ajutor din partea Statului imobilizat, anchilozat și eșuat nu ai cum să obții! Nici măcar vreun părinte mai cu sânge de dac nu găsești pe acolo să-l ia pe ăla mic de guler și să îl priponească cumva. Noi suntem civilizați, ce Dumnezeu! „Fraților, țineți minte, îmi spunea bunicul, când o națiune nu mai știe cum să țină o secure sau pușca în mână, și când nici brânci nu mai poate să dea prostului, atunci vorbim despre o națiune pe care o vor mânca viermii și, în plus, nici nu merită să o dai mai încolo, că pute de atâta neputință și lene!”
Facebook
WhatsApp
TikTok
