Dacă am face un inventar al afirmațiilor iraționale, absurde, ilogice, contradictorii, imorale, amorale, atunci am vedea că acestea sunt susținute de persoane care au o atât de mare încredere în ele, încât te fac să spui că ceva s-a stricat puternic în omenire. Nu numai oasele pot suferi o fractură, provocând dureri insuportabile, ci și gândirea poate să aibă parte de așa ceva. Se frânge și doare. Dar nu pentru cel care are gândul frânt, ci durerea e simțită de cel care observă fenomenul. Mai mult, durerea crește când încearcă să spună că lucrurile nu stau așa, iar emitentul gândului frânt te scuipă și este indignat de încercarea ta manipulantă și rea. Ce mai poți face? Nimic. Doar să te izolezi de oameni și să încerci să te rogi pentru ei. Și să aștepți valul de tsunami al faptelor care vor urma acestei fracturi cumplite a gândirii. Căci întotdeauna urmează și valul, chiar dacă naivii privesc cerul albastru și spun că lor nu li se va întâmpla nimic. Așadar, să vedem cum se prezintă aceste lebede negre ale gândirii.
Toți susținătorii lui Țăcălin Kremlin Dementescu – și acum mă refer doar la cei care sunt totuși oameni serioși, intelectuali, adică oameni de la care ai putea avea pretenții – se bazează totuși pe un argument perfect valid. Acestora le admit această orientare admiratoare pentru acest argument, care mi se pare a fi singura chestiune validă din tot ceea ce ei fac apoi. Anume, ei îl preferă pe acest Țăcălin Kremlin pentru că „s-au săturat complet de politica făcută de ani de zile”. Au perfectă dreptate. Vor o tabula rasa, vor să pedepsească întreaga clasă politică, punând, eventual, răul cel mai mare în locul celui mai mic. Spun de luni de zile că acest fenomen ne va paște. Ceea ce nu consider că mai este valid în argumentarea acestora ține de ceea ce urmează. Adică există o orbire stranie în legătură cu intensitatea valului ce vine peste noi. Acest fenomen are legătură cu următoarele fracturi ale gândirii.
Astfel, nivelul doi este dat de orbirea absolută în fața pericolului Rusiei. Am întâlnit indivizi care admiră dictatorul rus, îl consideră chiar de preferat „UE și LGBT-ului” său. Au în gură numai acuze la adresa UE sau NATO/SUA – pre-Trump – căci acum sunt în admirație totală pentru Trump și SUA. Văd o soluție chiar în a merge ușor spre „negocieri cu Rusia”. Adică ei nu au înțeles nimic, dar nimic din istorie. Nu au priceput deloc că nu există negociere cu țara aceasta. Mai mult, că ceea ce îi doare pe ruși est tocmai izolarea. Ignorarea. Respingerea elegantă sau mai puțin elegantă. Iar dacă obrăznicia lor genetică insistă, să li se tragă chiar un pumn în nas. Nimic legat de așa ceva. Românul, slugarnic prin natură și trădător, „preferă pacea” și e mândru de așa ceva. În oglindă, spune Churchill, citând din clasici, în momentul în care Halifax și foarte mulți din jurul lui îi cereau să facă pace cu Hitler: „Eu știu din istorie că țările care au luptat și au pierit în luptă, și-au revenit apoi și mai întărite și mai sănătoase decât înainte. Iar cei care au plecat capul au rămas și acum sclavi.” A fi ferm în fața golanului nu înseamnă că îți place războiul! Poate că ar fi prima oară când România ar dovedi că are coloană vertebrală. Dar nu prea are de unde să ajungă aici, căci cetățenii săi, în majoritate needucată, vor un Țăcălin care să aducă pacea eternă peste lume. Nimic nu-i mișcă pe ăștia, nici măcar faptul că Țăcălin este pur-sânge politician de sistem, adică pe ăla pe care doresc să-l îndepărteze; nu țin cont nici de faptul că are în spate o armată de kgb-iști care îl susțin. Nu au nicio tresărire când se arată că acest personaj este desprins din carte. Din cartea manual al KGB-ului. Nu au cum să facă asta, pentru că oamenii aceștia nu citesc. Poate doar reclame și sms-uri pe telefon. Nu vor să audă de nicio altă variantă.
Apoi, la nivel macro. Deci, Rusia, țară condusă de un dictator de peste 20 de ani, care fraudează alegerile și care elimină fizic orice opoziție cu metode mafiote, de clan interlop, atacă Ucraina. Pentru varii motive. Deci, simplu, schematic: Rusia = agresor. Ucraina = victimă a agresiunii. Nu contează cum s-a ajuns aici. Partea diplomatică rusă a cedat? Asta este, tot agresoare este. Deci, după ce se petrece acest lucru și apar elemente care arată că încalcă orice regulă, după ce este izolată, devine și mai belicoasă. Adică, și acum, după ani de război – denumire pentru care faci pușcărie în Rusia, căci nu ai voie să pronunți acest termen – ei spun la postul de televiziune: „ce mai așteptăm să atacăm Londra, Parisul, Madridul?” În tot acest timp, 85% din serviciile KGB/FSB, GRU, plus altele, special create pentru a destabiliza țări, lucrează pentru a distruge orice urmă de libertate de pe planetă. Și reușesc în cel mai neașteptat loc, în SUA, care devine de câteva luni încoace o gubernie sovietică în adevăratul sens al cuvântului. Deci, așa stând lucrurile, ai noștri „experți” încă vociferează împotriva occidentului decadent. Ei nu pricep nicio iotă din acest neo-marxism injectat ani de zile de Rusia în UE, SUA etc. Nu văd deloc ce a creat Rusia în lume. Un haos mare. Ei văd LGBTQ și devierile – existente, nu zice nimeni că nu – ale politicilor marxiste. Dar rădăcina nu o văd. Ei admiră rădăcina și doresc să aibă relații cu ea. Așadar, acum apare Trump, omul care, dacă e privit la televizor (ultima întâlnire cu Putin), ar putea să facă o analiză de bază, semiotică, prin care s-ar vedea cum îi întinde mâna „primul om al planetei”, Trump… Adică i-o întinde cu palma în sus. Iar Putin, mândru, își întinde și el mâna pentru a o acoperi ca un adevărat stăpân care este peste tot și toate. Veți spune că ăsta este un detaliu. Așa este. Nici nu are rost să intru în greul problemelor că s-ar transforma totul într-o carte. Deci, omul creat în laborator ani de zile, Trump, vine la putere și imediat șterge orice urmă de gândire dreaptă, frângând-o în mii de bucățele. Propune repede o pace. Vine și pune, golănește, pe masă condiții de plată aberante. Apoi începe să bage în seamă pe Putin, agresorul, încercând să îl mulțumească pe acesta. Vrea și el să cucerească planeta alături de maestrul său de la est pe care „îl admiră”. Te dor gândurile când auzi în secolul al XXI-lea că o țară care se dorea a fi modelul democratic al planetei negociază cu pistolul pe masă pentru a pune mâna pe Canada, canalul Panama, Groenlanda. Veți spune că exagerez când spun că acest personaj a fost creat în laboratoarele KGB. E pus-sânge american, capitalist etc. Aiurea. KGB-ul te recrutează și nici nu știi că îi faci munca. El introduce idei, apoi te dirijează cum vrea. La primul mandat părea incontrolabil, nebun. Acum este un „nebun util”. Util lui Putin. Nociv pentru restul planetei. UE a rămas în aceste momente cea mai lucidă parte a lumii. Cât o mai rezista. Eu cred că săptămâni. Nu luni de zile! Tot invit lumea să privească la conferințele lui Yuri Bezmenov din anii 1983-84. Youtube! Căutați! Luați notițe! Am întâlnit persoane care aveau gândirea atât de avariată încât să îmi spună că sunt și acestea manipulări occidentale! Priviți și apoi judecați!
Cea mai mare fractură de gândire, pe aceasta neînțelegând-o deloc, este totuși cea legată de admirația necondiționată a Occidentului pentru Rusia. Să nu o deranjeze, să nu o jignească! Să facă o împărțire a lumii după cum dorește ea. Occidentul se face că plouă în fața abuzurilor enorme ale acestei națiuni. Au falsificat istoria multor țări, au călcat în picioare toate tratatele, au ucis enorm… cu toate acestea sunt intacte. Occidentul predă ștafeta comunismului care vine năvală peste tot și toate. Nimic nu s-a învățat din istorie. Fractura de gândire începe în momentul în care mi se scoate în față „marea cultură rusă”. Toate culturile lumii sunt mari. Și în Bantustan există o cultură imensă. Când rusul vrea să îți intre în casă cu forța, la început te îmbie cu „marea sa cultură”. O folosește pe post de armă. Asta deși foarte puțini știu cât și-a bătut statul rus joc de marii oameni de cultură ai săi. Nu credeți? Căutați o carte scrisă de un rus sadea: Oleg Panfilov – Istorii antisovietice. Acolo aveți toate exemplele posibile. Povestea aceasta a culturii este cea care a fost promovată în momentul în care sovieticii invadau țări și ștergeau de pe fața pământului limbi naționale, culturi naționale, pentru a le înlocui cu „marea cultură rusă”. Repet, e mare cultura rusă în măsura în care s-a conectat la valorile europene. Înainte de asta aveați parte de mujicie cruntă și primitivism. Trebuie să citim Dostoievski și Tolstoi, trebuie să ascultăm Ceaikovski, Scriabin și alții…. Dar nu când politicul ne spune să facem asta și ne interzice să mai vorbim românește pe stradă, așa cum s-a întâmplat în Moldova în crunții ani de sovietizare și deportare.
Apoi, vine ultimul răcnet de păcăleală în care românul se aruncă înainte. Rusia preia discursul lui Țăcălin Kremlin, ca și cum acesta ar fi cineva în țară, ca și cum ar fi chiar „președintele ales”, cum îl prezintă o televiziune, din nou cu gândirea frântă. Iar cu acest discurs introduce un cal troian în ceea ce urmează. Câți să vadă enormul cataclism ce ne este pregătit? Adică vor rușii să ne dea bucată din Ucraina. Brusc și dintr-o dată și-au adus aminte că ne-au luat cândva abuziv Bucovina și au dat-o Ucrainei. Acum vor să ne-o dea înapoi. Mai mult, capcana e și mai adâncă. Vor să ne dea și alte teritorii din Ucraina, care nu ne-au aparținut niciodată. Țăcălinii juisează de fericire. Nu pricep nimic. Ei nu văd că aceste regiuni, dacă ni le-ar da, ar însemna sfârșitul absolut al nostru. Gândiți-vă câți ruși din acele regiuni vor căpăta cetățenia română în ore. Gândiți-vă că planul lui Stalin, anume acela de a pune ungurii în centrul țării, pentru a avea mereu motiv de râcă, nu prea a dat roade, iar acum ne-ar da o nouă moară de măcinat conflicte veșnice, întru șubrezirea absolută a națiunii. Lăsați așa cum a picat în istorie. Recunoașteți că ne-ați mutilat cândva și plătiți pentru asta! Ah, nu vreți să ne dați despăgubiri. Nu-i nimic. Plătiți-ne în a ne ignora cel puțin 500 de ani de acum încolo. Nu dorim să mai avem de-a face cu voi. Bravo cehilor care au dat o lege frumoasă: nu se acordă cetățenia cehă niciunui individ care este rus! Bravo țărilor baltice: au eliminat orice urmă de ruso-prezență, au săpat tranșee și așteaptă să moară demn. Bravo polonezilor care ridică un gard spre est. Bravo finlandezilor care știu cel mai bine cine le este dușman și nici nu îl scuipă, nici nu îl primește cu brațele deschise. Doar se apără și își întărește poziția. Nu atacă nimeni Rusia. E normal să te aștepți ca ea să te atace. Căci nu se poate abține. Căci așa a funcționat în istorie și asta își dorește de la Lenin încoace: cucerirea întregii planete pentru ca acest comunism să dăinuie pentru totdeauna în lume! Uitați-vă la prietenii rușilor. Coreea de Nord! Iranul – furnizorul de armament. China comunistă! Vreți să facem și noi parte din lumea asta, a celor puternici, nu-i așa? Atunci, hai cu Țăcălin înainte, spre revoluția cea mare!