Este prima săptămână a anului 2024. Se anunță un an cumplit! „Bezna ne va cuprinde” (așa sună un titlu dintr-o publicație)… De unde provin aceste mesaje alarmiste? De ce citim doar lucruri care anunță apocalipse? De ce avem o foame cumplită pentru rău, pentru a-l citi, a vorbi despre el, a-l face și a ne scălda în el? Iar acest lucru dincolo de atitudinea critică, de a observa răul și a-l analiza pentru a putea să-l îndepărtăm. Această atitudine normală, cea de critică, a trecut în plan secund. Acum asistăm la o vânătoare a răului. Răul a devenit zeul acestei lumi, căci despre el se vorbește la toate colțurile. Nu pentru a-l îndepărta sau a găsi soluții, ci doar de dragul lui. În acest sens Răul din lume a pus stăpânire pe planetă. Foamea aceasta este infinită, pare că nu poate să ajungă la sațietate niciodată. Asta pentru că acțiunea lipsește cu desăvârșire. În fața răului doar ne dăm într-o parte, lăsându-ne aproapele pradă lui. Fără milă și fără niciun regret. Am văzut câteva experimente sociale zilele acestea…. un individ – lichidatorul – sugrumă pe stradă pe un altul – actorul – și merge mai departe. Asta în văzul lumii. Nimeni nu reacționează! Sau o femeie – actor – este răpită și introdusă într-un portbagaj. Cei din jur fug! Deci, Răul în lume pătrunde pe această cale, cea a indiferenței sau a non-acțiunii. Nimic nu potențează mai mult răul decât lipsa de răspuns. De răspuns concret… „Lasă-l!” este deviza proliferării sale. „Ce să fac eu?!” este dublura acestei devize. Adică individul își exprimă doar enorma sa neputință. O neputință congenitală, naturală, în fața unui T-Rex care ne stă în față. Ce poți să faci? Doar țipi. Așa, ca să zicem că „facem” ceva.
Ce am putea să facem noi în fața războaielor care suflă în ceafă? Ajutăm victimele care nu se mai sfârșesc, în schimb nimic cu privire la agresor! Ce facem în fața unor politicieni care ne „agresează” din nou, cerându-ne, implorându-ne chiar să mergem la vot. Doar atât, căci de restul se ocupă ei! Ce poți să faci când îl detești pe agresorul din ultimii patru ani, votându-l pe adversarul acestuia, având impresia că după alegeri cei doi răi nu se vor alia și îți vor râde în nas, urmând alți patru ani de bătaie de joc? „Ce pot să fac?” „Mergi la vot!” spune politicianul. „Nu mai votez!” spune individul naiv, crezând că așa ar pedepsi pe cineva! Paradoxală situație, nu? Următorii patru ani nu mai mișcă nimeni niciun deget, căci răul trebuie să aibă continuitate…. Așa că, ce să faci în fața acestui T-Rex? Războaiele ne înconjoară, în 2024 se vor înmulți, normal. Până și natura ni se pare rea. Familia? Care familie? Cea care este frumoasă dacă are un lider bine potențat financiar, care să ne lase moșteniri grase? Altfel, sărăcie și dorință de a părăsi acele locuri, aceste familii salbe, care nu „nimic să ne dea”. Ce familie să-și întemeieze tinerii? Cea care să se bazeze pe același principiu – caută potențatul financiar! Ce meserie să-și aleagă? Cea care să dea imediat un rezultat financiar! Fericirea se construiește doar pe răul altora!
Morala? Etica? Cele mai dezgustătoare discipline care există. Acestea sunt disciplinele cele mai eliminate din societate. Ați auzit cumva pe undeva să se predea, să se introducă în școală Etica? Morala? Mult mai importantă – și este importantă, nu zic „nu” – educația financiară. Dar ați văzut vreodată cum arată un curs de Educație financiară bazată pe principii etice? Nu se poate așa ceva, căci vine exact în contradicție cu principiile științei economice. Nu ai cum să introduci în școală o disciplină precum etica pentru că…. „nu are legătură cu mediul economic”! Mai bine să ni se predea educația sexuală. Cea complexă, cu extindere spre formele despre care este mai bine să nu vorbim, căci putem jigni pe unii care îți găsesc plăceri deosebite în sfera aceasta, conform principiului de gustibus non disputandum…
Priviți la televizor pentru a vedea ce se mai întâmplă în lume! Pleci cu stomacul întors pe dos. Faci ulcer…. Răul se revarsă peste tot! Nici nu îți vine să crezi de cele mai multe ori! Când nu este prezentat în forma sa critică, există o foame de rău pentru care jurnaliștii sunt dispuși să facă orice. Absolut orice. Minciuna devine principiu de funcționare a sa. Normal, căci este infestat de politic. A mai rămas ceva bun în zona aceasta? Poate jurnalismul cultural, ăla care moare de la o zi la alta, căci e subfinanțat. Normal, că doar nu doriți să vă găsiți vreo oază de evadare! Dar în politică, se mai găsește vreo oază de normalitate? Poate într-o politică utopică!
Doriți să urmați cursuri de cum să vă găsiți fericirea? Cum să scăpați de tot acest rău din lume? Nicio problemă, dați peste o literatură de mâna a cincea sau de niște impostori – falși profeți – care vă vor băga în cap cum să vă bucurați de libelule și să strângeți în brațe niște copaci, gândind numai pozitiv. Ceva mai sinistru decât acest lucru nu cred că există. Este cea mai înaltă formă de a spune – „lasă-l! (răul) nu există dacă eu gândesc pozitiv!” Adică fă lucrarea diavolului, care nu-și dorește nimic mai mult decât să crezi că el nu există! Cum să existe dacă tu îți umpli mintea doar cu gânduri pozitive – ce or fi astea nu se știe, căci falșii profeți nu prea intră în detalii, lăsându-te pe tine să-ți imaginezi ce ar fi sau rezumându-le în două cuvinte… Atunci? Unde să fugi de răul din lume? Să te întorci la religie! Este o soluție (uneori cred că singura)! În Biserică? Aici e mai greu, căci răul în Biserică și-a făcut tronul, sediul central. Iar Biserica nici nu vede asta, normal. Fiecare cap încoronat din Biserică are o „conștiință împăcată”. Știe multe versete cu care îți dă în cap, arătându-ți astfel că „știe despre ce vorbește!” Că e stăpân pe situație. Trena este lungă, preotul micronofor (purtătorul de microfon) este alături de preotul umbrelofor (țiitorul de umbrelă) și are grijă de înaltul preot ca de reprezentantul… (cui?) pe pământ? Oare micronoforul sau umbreloforul sunt convinși că făcând asta fac un gest de umilință? De smerenie? Își dizolvă orgoliul? Fac ascultare? Chiar sunt convinși de așa ceva, nu? Biserica este o bancă, un sistem financiar paralel – precum statul are și el paralelismul său – deci răul stă și aici pe aceeași foame de bani. Ce faci? Normal, cei isteți caută pe acei preoți care știu să mai practice etica, care stau ascunși și sunt obidiți și sufocați de Înalta Poartă. Cei naivi, adică cei mulți, se târăsc prin nămol, ca să le dispară orice gând sau acțiune care să aducă a umanitate.
Toate acestea vor fi frumos puse în lumină în anul 2024! Așa că este și ăsta un an „mai bun”!, căci va fi și el mai puțin rău decât 2025, așa cum 2023 a fost un an mai bun față de ce urmează…
Facebook
WhatsApp
TikTok
