Tableta de miercuri: Pompiliu Alexandru – Covorul roșu printre canapele

    Am fost și eu la Festivalul George Enescu de la Târgoviște. Mi-a fost o rușine de omul ăla… Adică de invitatul principal, pianistul Peter Donohoe. Adică pleci de acasă la patru ace și cu papion, mergi pe covorul roșu din fața clădirii Casei Sindicatelor și te trezești în plin magazin de mobilă?! D-aia din PFL, cum i se mai spune. Te strecori printre canapele și ocolești paravane false și ajungi în sala cu iz de pe vremuri. Aceeași mochetă ca în copilărie, o recunosc. Și aceleași scaune, cândva galbene, acum ceva mai apropiate de muștarul ținut la soare. Din unele ies paiele sau mai știu eu ce, căci e rupta tapițeria. Noroc cu o pisă de camuflaj pusă peste ele, ca să nu se lipească guma TipiTip pusă cândva, prin anii 80, și cu care te poți duce acasă acum, căci se încălzește de la șezut și o iei cu tine pe frumosul costum care se întoarce în șifonier până la următoarea nuntă, că te juri că la alte evenimente nu te mai duci îmbrăcat așa, căci ești ridicol, nu rimezi cu arhitectura și designul interior. În fine, începe muzica. Grea! Prea grea pentru un auditoriu neantrenat cu muzica clasică. Adică ni se servește Pascal Bentoiu și apoi Enescu. Dar Enescu nu cel cunoscut, ci Simfonia a V-a, care trebuie să fie bine rumegată și de mintea antrenată a melomanului. Noroc cu organizatorii, care intuiau publicul târgoviștean, și au pus pe fundal și suport imagistic, pentru ca muzica să poată „rima” cu ceva recognoscibil. Și apar imagini de la Revoluție. Multe! Foarte multe! Încerc să fac conexiunea între muzica lui Enescu și imagini. Nimic. Doar un bobârnac în nas mă mai trezește la realitate. Adică un miros pestilențial de… scuzați termenul, dar ăsta este, cur stătut pe scaun. De undeva de prin preajma mea s-a sucit vreunul și a stârnit acarienii din scaun și așa s-a propagat duhoarea prin sală. O duhoare antică, de pe vremea Revoluției. Abia acum înțeleg „coincidența”. Ce este pe scenă este un apropo macabru la ce este în sală. În fine, apare pianistul vestit. După ce încerc să îmi ascut urechea pentru a auzi și pianul – am înțeles apoi că pianul se auzea mai bine dacă stăteai în spate, eu nimerindu-mă mai în față stânga – îl observ pe om cum tresare când luminile îi sar ba în ochi, ba se orientează aiurea, pe niște flori de plastic. Norocul lui că știa piesa foarte bine și nu avea nevoie tot timpul de partitură, că îi săreau notele pe portativ. Omul se simte obligat să spună și câteva cuvinte. Bine alese, cu umor fin. Se aud râsete răzlețe din sală, probabil de la cei care mai pricep engleza. O doamnă traduce ce spune pianistul. Fără glumele sale, ci rămâne într-un registru rece și contrar a ceea ce omul vrea să transmită. După ce a văzut despre ce este vorba, că doar prost nu este și dus prin lume este, slavă Domnului, simte să ne mai cânte ceva, care să fie mai… pe înțelesul nostru, al târgoviștenilor. Și cântă un Mozart și un Ravel. Așa mai merge, o piesă mai cunoscută și una de virtuozitate. În sfârșit, lumea e satisfăcută! Pianistul ajunge să stea în tricou, după ce succesiv își scoate fracul, apoi cămașa, cu bretelele căzute. Asta pentru a amuza și pentru a salva cumva situația? Îl revăd mai apoi în sală, privind și el de lângă o intrare. Tot în tricou. Atunci m-a apucat serios rușinea, căci vedea și el despre ce sală este vorba. Una care în 30 de ani a rămas cumplit de bine conservată. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, cred că omul a plecat cu o impresie suprarealistă, căci a cântat într-un muzeu. Plec și eu, șerpuind printre mobile, și mă uit la el cum dă autografe, după ce s-a strecurat la rândul său printre canapele și paravane. Nu îmi vine în minte decât vorba aceea cumplită a unui copil vestit: „Nu o să puteți nici măcar să zugrăviți ceea ce a făcut tata, ce să mai vorbim despre a construi ceva!” Noroc că la ieșire, pe scări, calc pe un covor roșu minunat! Aproape că mă simt dintr-o dată foarte bine! Să bem ceva, zic!


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro