În data de 9 august, în jurul orei 15.20, social media a fost invadată de o serie de filmări, care arătau nori groși de fum, ridicându-se sub privirile uimite ale puținilor turiști care făceau plajă – nori ce păreau rezultatul unor puternice explozii la Novofedorivka, în vestul peninsulei Crimeea. O primă identificare vizuală indica faptul că baza aviației ruse de la Saki, care găzduia Regimentul Independent 43 Aviație de Atac Naval al flotei Mării Negre a fost lovită.
Turiști surprinși de explozia de la Saki (Profimedia Images)
Comunicatele părților aflate în conflict au urmat scenariul cunoscut deja după scufundarea crucișătorului Moskva. Partea rusă a negat orice succes ucrainean și a dat vina, din nou, pe neglijența propriilor soldați… care au detonat muniție de aviație neprofesionist, dat totuși, nu au produse pagube. Dacă refuzul acceptării oricărei reușite a adversarului este un element întâlnit în comunicarea de război, evidențierea cu regularitate a incompetenței criminale a celor declarați până acum „eroi” este mai greu de înțeles. Interesant este faptul că propagandiștii Kremlinului nu au ținut cont de declarațiile Ministrului Apărării. Margarita Simonian, șefa postului de televiziune Russia Today, și Olga Skabaeva, una dintre cele mai cunoscute prezentatoare ale postului Rossiya-1, au reacționat după exploziile de marți de la baza aeriană din Crimeea. Skabaeva, a scris consternată pe canalul său de Telegram că exploziile sunt „deja prea mult”, iar Simonian, folosind tot social media, a întrebat retoric „Unde ești tu linie roșie?”.
Partea ucraineană nu a dat prea multe detalii, dar a lăsat „să scape” în presă că lovitura ar fi fost dată cu noua rachetă de fabricație proprie „Hrim-2”. Deci, o nouă victorie a armamentului autohton, care completează fericit scufundarea crucișătorului Moskva, tot cu rachete ucrainene „Neptun”. Alți oficiali au negat implicarea părții ucrainene, considerând că este opera „partizanilor”, care se pregătesc pentru apropiata eliberare a peninsulei.
La scurt timp, în presa internațională au fost publicate o serie de speculații privind armamentul folosit, deși un răspuns solid argumentat nu a putut fi dat. Cunoscându-se rachetele folosite de armata ucraineană („Tochka U”, „Neptun”, „Harpoon”) s-a estimat că niciuna nu avea raza de acțiune necesară să atingă bază aflată la peste 200 km de linia frontului. HIMARS ar fi putut fi la originea bombardamentului, doar dacă americanii ar fi furnizat anumite rachete, cu rază mare de acțiune – ceea ce nu s-a întâmplat. Majoritatea experților nu par să ia în serios perspectiva utilizării unei noi rachete balistice de fabricație ucraineană, „Hrim-2”. O altă ipoteză avansată a fost cea a „partizanilor” (patrioți ucraineni din teritoriile ocupate), pregătiți (sau nu) de forțele speciale ucrainene.
Primele anunțuri menționau pierderea unui număr de avioane și elicoptere, pierdere negată de partea rusă – alt gest stupid și decredibilizator în epoca imaginilor luate de sateliți. În mai puțin de 36 de ore site-ul american Planet Labs a publicat imagini din satelit cu baza, luate în zilele de 9, respectiv 10 august, în care se puteau distinge clar epavele a cel puțin 8 avioane (4 aparate de vânătoare Suhoi Su-30SM, 4 aparate de atac Suhoi Su-24M/MR) și trei cratere create de explozii.
Fotografie din satelit cu baza de la Saki și epavele avioanelor rusești(Planet Labs, 10 august 2022)
Peninsula are o însemnătate deosebită pentru conflictul ruso-ucrainean, fiind primul teritoriu ucrainean invadat și anexat de forțele rusești, în 2014. Crimeea, deși găzduiește aproape toate tipurile de forțe armate și fusese folosită ca punct de plecare în invazia din februarie 2022, fusese relativ ferită de represaliile ucrainenilor, beneficiind vara aceasta și de prezența turiștilor ruși.
Indiferent de declanșator, exploziile de la Novofedorivka au reprezentat cea mai neagră zi din istoria aviației ruse/sovietice de după Al Doilea Război Mondial. Într-o singură zi, un regiment de aviație a pierdut cel puțin o treime din aparatele sale, ceea ce reprezintă o șesime din totalul pierderilor suferite de aviația rusă de la începutul acestui conflict, identificate pe baza probelor foto-video din surse independente. Mai mult, ele au demonstrat incapacitatea forțelor ruse de a securiza o zonă aflată la peste 200 km de front.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
