Nu trebuie să fii o persoană prea instruită, cu studii extrem de înalte, pentru a spune că „este la mintea cocoșului” că orice structură politică – iar cea din România chiar bate recordul din toate punctele de vedere – este construită pe minciună. Ar fi o naivitate enormă să credem că aceste structuri nu mint cu fiecare respirație a reprezentanților acestora. Mai mult, s-au înglodat în atâtea minciuni și escamotări încât puținul adevăr care se încearcă a mai fi expus din când în când devine de-a dreptul ridicol. Instituțiile politice ale minciunii sunt singurele forme care domină scena politică a secolului al XXI-lea. Printre acestea există și o instituție care are un „plus” în această dominantă. Este vorba despre armată. Inteligența militară este o contradicție în termeni, spunea Groucho Marx (artistul și comedianul). S-ar părea că are dreptate, dacă ne gândim la ce s-a ajuns. Analogia dintre strategia militară, tacticile sale, tehnologia de astăzi care este pusă în mișcare de o armată bine pregătită și demersul prin care „atacăm” bolile pare a fi la ordinea zilei. Totul în cultura occidentală – iar de aici s-a extins la nivelul întregului mental planetar – este gândit în logica militară. Această logică ce pare că se dovedește din ce în ce mai mult a fi lipsită de inteligență. Economistul este un militar cu cravată, medicul este și el un militar înarmat cu pastile și bisturiu, profesorul este un strateg militar desăvârșit etc. Cam toate meseriile lumii se pot pune în schema de gândire, ca analogii perfecte, cu domeniul militar și, implicit, cu ideea de război. Toată lumea este în război cu toată lumea. Sun Tzu cu a sa Artă a războiului nu a fost decât un mic analist a unui domeniu extrem de restrâns al războiului/războaielor care se desfășoară astăzi. Dacă lucrezi într-o multinațională duci un război deschis cu colegi, faci alianțe cu alții și vizezi o pradă anume. Dacă lucrezi într-un spital, atunci aici duci mai multe războaie deodată – cu colegii care întotdeauna vor eliminarea ta, în cel mai fericit caz doar îndepărtarea ta, cu sistemul și ierarhia care este tiranică și te trimite la luptă cu o lopată și un ciomag (în România), cu bolile și cu pacienții care poartă bolile respective… Medicii sunt toți medici militari! În cercetare (aia științifică) este la fel. Dacă nu faci parte dintre cei care fură sistematic recoltele altora, ești în mod sigur supus unui program de apărare. De multe ori nu ești pus în situația de a demonstra rece rezultate ale cercetării, ci ești pus în situația de a argumenta până la a minți pentru a obține un rezultat sau altul. Lupta e acerbă! Întrecerea „sportivă” de tip militar se bazează în cea mai mare parte pe minciună. Niciodată adevăratele motive sau adevărul pur și simplu nu se află la vedere. Când vedeți un purtător de cuvânt la o estradă că vorbește despre „transparență” și duce mâna la inimă, să știți că acolo asistați în direct la prostirea în față! Nimic altceva!
Dar să revenim la militarul militar. Vreți să spuneți că la ce asistăm astăzi nu reprezintă un fel de moarte a militarilor? Nu a războiului, ci a armatelor pe care le știm în forma actuală? Adică nu vi se pare nimic anormal ca cea mai puternică armată a planetei, una concertată, aliată, alcătuită din cele mai puternice armate ale lumii (noi stând tare la capitolul întreținere și „descurcare” în orice condiții), având o tehnologie fără egal în istoria omenirii, să fie efectiv înfrântă de o mână de păstori care se înarmează cu ce rămâne de la alții și luptând cu jungherul și racheta, trăgând în adversari în egală măsură cu pietre și gloanțe inteligente – depinde de ce le oferă o ocazie sau alta? Imaginea teroristului, cea care speria armatele, căci reprezintă individul necontrolabil, neînregimentabil – iar de aici „teroriștii” au devenit toți indezirabili – a trecut acum de la cea de diavol care trebuie eliminat cu orice chip la una – ce va urma cu siguranță – ceva mai blândă, adică aceea în care „se poate, de fapt, negocia și cu diavolul”. Spune un mare general al armatei americane: „Nu ne așteptam să cadă totul în 11 zile!” Iar când auzi asta nu te bușește râsul? Nu rămâi cu gura căscată, nu te apuci să bați obrazul că „nu este permis ca o asemenea eroare să fie acceptată”! Pur și simplu te bușește râsul. Tehnologia este înfrântă! Istoria strategiilor militare, de la Alexandru cel Mare la Napoleon și apoi până la Donald Rumsfeld vezi că are mai multe sensuri. Pe de o parte se poate spune că lucrurile evoluează în istorie, pe de altă parte poți spune cu siguranță că lucrurile involuează masiv. Nu trebuie să ai studii prea avansate să vezi pe care curbă ne aflăm astăzi.
Trecând la alt război – știu, am o obsesie – dar nu mă pot abține, prea este în oglindă… situația este la fel de grav-hilară. Din tot noianul de strategii pentru a lupta cu cea mai mare pandemie a secolului, în care s-au pus la bătaie cei din trupele speciale – adică cercetătorii de laborator, cei care lucrează la armele noi și sofisticate, de ultimă generație, top secret – se pare că rămâne în picioare doar una singură care să fie de o precizie de ceas elvețian. Se ceartă ca chiorii cu privire la originea bolii, la tratamentul adecvat, la efecte pe termen scurt sau lung, la mutații genetice, la implicații politice și sociale etc., în schimb, în tot acest iureș de bătălii la baionetă există doar un singur batalion care își păstrează liniile intacte și lovesc cu precizie. Este vorba despre cei care prevăd cu strictețe când lovește următorul val al bolii. La secundă! Ora și ziua! Microscopul electronic și terapiile genetice sunt îngenuncheate precum submarinele și portavioanele NATO. Totul cade în fața unui virus extrem de inteligent, care omoară doar pe cine vrea el și când vrea el (iar ăștia vor să îmi spună că natura este „oarbă”?, că hazardul face astea?, că nu își explică deloc de ce este așa?) așa cum toate portavioanele și Nimitz-urile pleacă cu coada între picioare, lăsând în urmă doar un „I’m sorry!” și milioane de victime (directe, laterale și co-laterale). Așa că… adio arme tradiționale! Adio războaie clasice! Bine ați venit în epoca Război 3.0!
POMPILIU ALEXANDRU este lector universitar la Universitatea „Valahia”, din Târgoviște, doctor în filosofie, în România dar și în Franța, artist fotograf și, peste toate, absolvent de CARABELLA…