TABLETA DE MARȚI – Puiu JIPA – Pe repede înainte

Alergi, alergi, trebuie să faci totul cît mai repede. Trebuie (de unde acest „trebuie”?). Te grăbești, greșești, repari, iese prost, dar tot te repezi să termini ceva ce nu suportă amînare. Și totuși, alergi spre ceva ce nu se sfîrșește niciodată (așa crezi). Cînd te oprești, crezi că „gata, de-acum o să stau, o să mă odihnesc”. Dar nu, uite o pată mică pe faianță. Trebuie curățată! A! Uite ce strîmb stă covorul. Clar, trebuie să rearanjezi tot.

Și mai trece o zi. Dar, iarăși, trebuie să faci niște analize, să te plimbi de la un ghișeu la altul, dacă tot sînt în centru hai să plătesc taxele. Dar… coadă. Nu te mai grăbești. Doar te enervezi. Lași rînd la taxe, te duci să ți se măsoare tensiunea. Mare, foarte mare. „Odihniți-vă!” zice doctorul. Dar alergi la alte cozi. Prietenii nu te mai văd, la o bere nu mai ajungi. Copilul începe să-ți spună „nene”.

Cică, așa e viața: o fugă continuă. Bine, dar unde stai și tu cu tine? Cînd? Te oprești cu ochii în bagdadie. Un păianjen. Doamne, trebuie să fac iar curat. Adormi și visezi că alergi, picioarele se mișcă a fugă, cum fac cățeii în somn. Te trezești mai obosit, din ce în ce mai…

A venit toamna. Frunzele căzute te deranjează, îți îngreunează fuga. Nu mai ai timp să vezi un apus. Privirea ți-e tot mai jos. Alergi, dar nici nu mai ști spre ce.

Cînd o să mori vei fi îngropat pe fugă. Uitarea se așterne. Cine ai fost?

Facem un șah?


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro