Nu m-am născut în Târgoviște. Asta mă face vulnerabil în fața cititorilor care s-au… Totuși, de vreo 16 ani bîntui pe aici. Pe jos sau cu taxiul. Adică pe trotuar sau pe carosabil. Ciudat, n-am mers niciodată cu autobuzele sau maxi-urile locale. De cele mai multe ori, cînd circul pe trotuar, merg și pe carosabil. Șoferii din mașini circulă pe stradă, nu-i așa? Ei nu circulă deloc pe trotuar, nu-i așa? Că, dacă ar face-o, ne-ar cam zdrobi. Și noi, pietonii, nu ne dorim una ca asta, nu-i așa? Așa că, fiecare cu sectorul său. Numai că, dacă tu, pieton, o iei brambura pe carosabil, imediat ți se amintește de mamă, morți, cristoși și dumnezei. Și asta pentru că ai avut „nesimțirea” de a păși pe spațiul sfînt al motoarelor, șoseaua. Ți se spune clar că locul tău e (pe rînd) acasă, la cimitir sau în mamă. Dar nu pe șosea.
Numai că… nu se prea poate pe străzile mai mici. Acestea au devenit raiul posesorilor de mașini fără garaj, dar proprietari de case cu garaj în curte în care țin butoaie cu murături și aer proaspăt. Alte case nu sînt prevăzute cu garaj, deși spațiu de parcat în curte e, slavă cerului! Așa că dumnealor, într-o sfîntă inocență, își urcă automobilul, furgoneta sau rulota pe întregul trotuar. Nu staționează. Parchează. Uneori, cu lunile. Alteori cu săptămîna. Cel mai des, cu anii.
Pe străzile despre care vorbesc locuiesc mulți „veterani”, trăitori de multă vreme pe acolo. Unii au o vîrstă la care picioarele și-au pierdut sprinteneala și nu mai pot face lejer combinația jos-sus, de pe trotuar pe carosabil. Nu-i vorbă că multe borduri au înălțimi (sau adîncimi) exagerate. Într-o sută de metri de trotuar faci două sute de metri, cursă cu obstacole. Dacă ai și bagaje mai voluminoase, cărucior cu copil, sau copil cu tricicletă aventura e gata. Ce Netflix, ce HBO, ce thriller? Plimbarea de seară le cuprinde pe toate. Și dacă mai vine spre tine o mașină cu claxonul la maxim, urlînd din bojocii șoferului un: „morții mă-tii de cretin(ă), ți-ai luat stradă?”, simți că ai vrea să iei la „cuie pe vopsea” toate mașinile vecinilor (da, și vecinilor!) care parchează de parcă trotuarul e locul lor de veci.
Nesimțirea unor posesori de vehicole care confundă garajul/parcarea cu trotuarul merge și pînă la a își îmbăia prețioasele mașini pe trotuar, lăsînd să curgă zoaie și spume.
Nu sînt un moralist, nu bag cuiul (sau cheia) la vopsea, nu cred că pot educa pe cineva. Pe căldurile care sînt, sau au fost, am văzut că pînă și ștabii acestui oraș practică această „practică”. Șefi vremelnici prin Primărie sau Județ și-au luat, se pare, trotuar de veci.
Facebook
WhatsApp
TikTok
