Tableta asta e ultima pe 2022, an pe care încă nu l-am deslușit. De parcă anii ar trebui deslușiți!? Poate că oamenii, poate că eu însumi ar trebui să mă deslușesc. Se spune că oamenii creează timpurile. Eu cred că anumiți oameni creează timpurile, nu toți. Și în politică și în artă și în sport și în educație și în… vă las pe voi să mai adăugați.
De-a lungul vremurilor au fost perioade tributare unui om sau unui grup restrîns de oameni: Pericle, Napoleon, Elisabetele, pe partea (mai mult) bună a lor. Alte perioade au fost sîngeroase, înfricoșătoare, pline de ură, monstruoase uneori. Le știți și pe astea, știți și numele: Nero, Torquemada, Stalin, Hitler, Kim Ir Sen, Ceaușescu, mai nou, Putin. Și iată că îmi vin în minte mai multe perioade rele decît bune. Trist, nu?
2022 a fost un an mai degrabă trist, aș zice. Ieșirea din pandemie ne-a exacerbat simțurile, lumea a devenit mai violentă, mai grăbită să recupereze un timp pierdut. Poate că am îmbătrînit eu, dar văd cum toți vor totul, acum, cu orice preț (și nu mă refer la bani). E cazul și politicii noastre autohtone, care numai politică nu e. Se vede o continuă învălmășeală, vrajbă, grabă de copil de 5 ani care se dă cu curul de pămînt că vrea mașinuță. Niște analfabeți, de ambele trei părți ale politicii românești, se bulucesc în microfoane, se bîlbîie, scuipă, înjură fără rost, se pupă pe ascuns și… nimic. NIMIC.
Perioada asta a noastră se poate numi epoca lu` CiuCioCâCî, conduși de un dulap în care se ascunde un Klaun.
Pentru mine, anul 2022 a început cu un tîmpit (Putin) și se încheie cu Messi. Din păcate, Putin continuă să fie.
Puiu JIPA este actor la Teatrul „Tony Bulandra”, regizor, poet și dramaturg, târgoviștean de strada Liniștei și republican de Ploiești…